Artişti, producători, manageri, tehnicieni, lucrători în domeniul artistic şi reprezentanţi ai companiilor de scenotehnică au fost de acord, într-o conferinţă de presă organizată luni online, că schema de ajutor de stat propusă de Ministerul Culturii este "un eşec total", care nu ajută artistul direct, ci pe organizatorii de mari festivaluri. Tudor Chirilă, Daniel Klinger, Bogdan Nedelcu, Mişu Cernea, Răzvan Ailenei, Cristi Beiu au fost de părere că Ministerul Culturii nu este interesat de compensarea artiştilor şi lucrătorilor din sectorul cultural. "Artiştii au nevoie de compensare pentru evenimentele care nu au avut loc", au spus toţi participanţii la discuţei. Prin actuala schemă de ajutor, "distribuitorii de cultură au ajuns actori principali".
Prezent în conferinţă, actorul Tudor Chirilă a precizat că "atunci când aşa-zisa schemă de stat a apărut în luna noiembrie, când am contestat-o, schema care reprezenta 100 de milioane de euro fonduri pentru organizatorii de concerte de care avea să beneficieze tot sectorul cultural, aşa se vindea povestea asta, aşa se vinde şi acum, am primit un mesaj de la Ludovic Orban care a spus că-şi doreşte să repare acest lucru. Au urmat întâlniri la Guvern cu Raluca Turcan. În urma întâlnirilor de la Guvern s-a constituit un grup care să adune toate propunerile de identificare ale nevoilor şi după aceasta să se facă propuneri ca lucrătorii să primească o schemă de ajutor real (...). Artiştii nu au acum nevoie de bani pentru proiecte ce urmează să aibă loc, ci au nevoie să acopere ceea ce nu s-a putut întâmpla, ceea ce se numeşte compensare, care să includă toţi angajaţii sectorului cultural, care să nu fie distribuit prin intermediere". "Când am început să punem întrebări pe grupul de lucru, nu am primit niciun răspuns (...). Este revoltător ca după o lună de zile să fim minţiţi de Ministerul Culturii. În toată perioada de lucru, nici ministrul, nici Bogdan Trâmbaciu, director - UMP, nu au participat la aceste grupuri de lucru (...). Schema de ajutor de stat nu se adresează tuturor reprezentanţilor lor".
Bogdan Nedelcu, preşedintele Asociaţiei Lucrătorilor din industria de spectacol, membru în grupul de lucru, a subliniat: "Avem nevoie de finanţare pentru compensarea tuturor evenimentelor care nu au avut loc. Constatăm în ultima săptămâna o încercare de manipulare a opiniei. Este de fapt o schemă de ajutor pentru relansare. Banii care ar fi distribuiţi de organizatori sunt pentru nişte prestări de servicii, în niciun caz un ajutor pentru acei oameni. Vedem cum se comunică că 60% din acest buget merge către sectorul independent şi doar 20% către organizatori, librării, biblioteci (...), ceea ce este total fals, microgranturile fiind destinate unor ONG-uri şi SRL-uri. 20% acoperă nevoilor tuturor organizatorilor din România".
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Conform datelor firmelor de ticketing, în România s-au vândut bilete de 120 de milioane de euro. "Bugetul necesar să acopere schema este de 12, 13 milioane de euro şi practic pentru ei este în regulă", a precizat Nedelcu, subliniind că "a cerut o schemă în care banii să fie distribuiţi echitabili pentru nevoile oamenilor, care se află într-o situaţie gravă. Lucrătorii din acest domeniu sunt într-o situaţie foarte gravă, la fel ca artiştii, nu au bani de mâncare sau să-şi susţină familiile. Am pierdut 30% din forţa de muncă pentru acest sector".
Mişu Cernea, care conduce CREDIDAM împreună cu Ştefan Gheorghiu, o asociaţie ce reprezintă 16.000 de artişti, care a participat la cele 15 întâlniri ale grupului de lucru, "într-o atmosferă îngrozitoare", a precizat că, "mi-am dat seama că suntem minţiţi permanent. După 64 de ani pe scenă, mi-am dat seama că Ministerul Culturii nu are nicio legătura cu noi şi cu cultura pe care o prezentăm noi. S-a prefăcut că aduce tot felul de explicaţii. Ne-au minţit permanent. N-au trimis nimic la Ministerul Finanţelor, Economiei. Este primul proiect care a declanşat scandalul care acum continuă. Este ceva premeditat. Pentru mine este suspect totul, să susţină la infinit cu orice risc acea schemă defavorabilă nouă total".
El spune că "artistul trebuie să fie primul, tratat cu atenţie, şi după el urmează toţi ceilalţi, organizatori, tehnicieni. În Arenele Romane, 400 de oameni lucrează în spate. Gândiţi-vă că avem de-a face cu nişte angajaţi ai MC care habar nu au, nu-i interesează nimic, nu înţeleg ce-i cu noi, nu au nici cea mai mică empatie pentru noi, cred că suntem o gaşcă de primitivi care poate fi minţită la infinit. În tot proiectul lor, au omis total impresarii artistici. La etajul doi din Ministerul Culturii este o organizaţie care se ocupă cu atestarea, sunt peste 1.200 de impresari atestaţi de MC. Habar nu au de ăştia. Sunt doi, trei oameni acolo care se consideră Dumnezei şi că pot modifica destine".
Răzvan Ailenei, preşedinte al Asociaţiei MUZE, a cerut Ministerului Cultural "să ne ajute în a soluţiona acest ajutor de stat. A trebuit să trimitem propunerile noastre către preşedinte şi vicepreşedinţi (...). Artistul trebuie să devină beneficiar direct a acestei scheme. Această nevoie nu e acoperită. Artiştii au pierdut 80% din venituri de la începutul pandemiei. Am propus mult mai multe măsuri iar secretarul de stat, care s-a retras de la discuţii, a promis că vor fi luate toate în discuţie. Nu avem fundamentul celor două luni de discuţii. Nu pot să cred că din discuţiile cu noi a reieşit actuala schemă de stat". "Cerem "urgenţă şi echitabilitate", mai spus el.
Schema de ajutor "este dedicată doar organizatorilor. Ei urmează să distribuie aceste ajutoare", a spus Daniel Klinger, reprezentant ALIS - Asociaţia Lucrătorilor în Industria Spectacolului.
Cristi Beiu de la Sublime Romania, care organizează turnee cu artişti români, a afirmat că "principiul schemei actuale este bun, dar nu ajută artiştii din domeniul cultural". "Consider că modalitatea de împărţire a banilor nu este corectă. Unii organizatori un procent de 5 ori mai mic decât festivalurile, ceea ce nu mi se pare corect. AROC nu a fost de acord pentru că ei organizează festivaluri mari. Un organizator care a organizat evenimente după 20 martie, nu mai poate accesa această schemă. Solicităm MC să acorde procente egale pentru toţi organizatorii, indiferent de evenimentele organizate", a completat Beiu.
Finanţări din această schemă vor ajunge la artişti şi firme străine
Daniel Klinger a precizat că "toată lumea trebuie să supravieţuiască, ori această schemă distribuie doar unora aceste finanţări şi lasă foarte mulţi care au nevoie de ajutor în afara sistemului. O parte din aceşti bani se vor duce către artişti străini şi firme din afară".
Ciprian Miclea, reprezentant al Bivolul - firmă de tehnică în industria de spectacole cu 30 de angajaţi cu cărţi de muncă, a cerut că după aceste întâlniri, "nu am înţeles unde ne plasăm". "Ştiu că suntem în aer. Am vândut o casă, nişte maşini ca să ajut angajaţii firmei. Noi vrem să ştim de la MC, Ministerul Finanţelor, Guvern, când putem să avem faţă în faţă o întâlnire cu toţii şi să vedem de cine aparţinem, dacă ne încadrăm undeva, dacă ne poate ajuta cineva, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări. Din acest an, am început să plătim ratele la bănci. Am tehnicieni care au rate la bancă. Dacă guvernanţii sunt în aceeaşi situaţie să ne dea alternative".
Alex Tomulescu, manager şi organizator de spectacole, care o reprezintă pe Loredana, printre alţii, a avertizat cu privire la pierderea forţei de muncă din industrie.
"Loredana îşi produce şi autofiananţează spectacolele. Presa a scris că Loredana, Tudor Chirilă cer bani, ajutoare pentru ei. Nu au cerut pentru ei. În echipa Loredanei sunt peste 20 de oameni pe care-i plăteşte regulat, fie că au concerte sau nu. Instrumentiştii din păcate nu şi-au mai putut plăti chiriile. Basistul Loredanei a plecat în America, percuţionismul la muncă în Anglia. Nu cred că-i vom mai recupera, pentru că veniturile lor au scăzut anul acesta cu aproape 100%".
"Schema de ajutor de stat se adresează organizatorilor de spectacole"
"În timpul negocierilor s-au stabilit nişte principii că avem nevoie de un ajutor imediat de supravieţuire şi unul în momentul în care deschidem. Ajutorul de urgenţă a fost abandonat, împingând în faţă această schemă de ajutor care se adresează organizatorilor de spectacol. Domnul Bogdan Trâmbaciu din Ministerul Culturii este organizator de festival, deci este primul interesat. Această formă de ajutor care se face pe bază de proiecte, va distribui în mod subiectiv aceşti bani doar celor care vor câştiga acest concurs. Din aceşti bani, ei vor opri 6 milioane de euro care reprezintă cheltuieli de management al proiectului", a spus Daniel Klinger, participant la grupul de lucru.
"Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Când Guvernul restrânge posibilităţile de muncă ale acestui sector, sectorul are nevoie de compensare pentru perioada când nu ai putut să munceşti. Prin urmare, această schemă de stat vorbeşte de bani pentru proiecte când vei munci. Artistul nu este beneficiar al niciunei forme de ajutor de stat în acest moment", a concluzionat Chirilă.
Propuneri ale artiştilor în cadrul grupului de lucru
Bogdan Nedelcu, a precizat că printre propunerile înainte a fost şi "ca toate ajutoarele să fie raportate la venituri".
O altă propunere a reprezentanţilor artiştilor, a fost ca "artistul să prezinte ce venituri a obţinut şi în funcţie de acestea să i se acorde ajutor".
Mişu Cernea: "Untold şi Neversea, beneficiarii principali"
Mişu Cernea a replicat: "Din primul moment, am spus că vânzarea de bilete nu poate fi un criteriu. Artiştii nu vând bilete, nu poate fi un criteriu. Mă supără că această schemă a fost creată pentru organizatorii de mari festivaluri, Untold şi Neversea. Pentru ei a fost creată toată asta. Dar toată lumea ştie asta. Ceva e murdar, nu miroase a bine, iar MC apără această soluţie, ne ţine de vorbă degeaba şi face tot ce ştie".
Participanţii la discuţii au spus că aşteaptă ca autorităţile că implementeze două scheme de ajutor.
"Este un eşec total. E greu să corectezi ceva pe marginea unui criteriu care e greşit. Ori Ministerul Culturii a venit cu o schemă pentru evenimente viitoare. Nu avem cum să corectăm asta. Trebuie să existe două scheme. Ne aşteptăm ca autorităţile să concretizeze aceste măsuri într-un act normativ", a precizat Daniel Klinger.
Organizatorii au recunoscut că acea schemă este perfectibilă, deci trebuie modificată. Ministerul Culturii are toate modificările care pot fi implementate acolo. "Este aberant să mai facem un grup de lucru".
"Atunci când Alexander Nanau a refuzat decorarea, Ministerul Culturii l-a certat spunându-i că i-a dat bani pentru a-şi face filmul. Rezultă că ministerul îţi face o favoare. În această logică, trebuie privită şi această schemă de stat. Celor care deschid gura, li se reproşează că au primit bani de la minister în baza unor proiecte care au fost demne de finanţare. Finanţarea este o şpagă? în viziunea ministerului şi a ministrului Gheorghiu", s-a întrebat Tudor Chirilă.
Ministerul Culturii "este dator să apere artiştii, dar se comportă ca şi cum ar vrea să scape de actanţii din domeniu. Dl. Bogdan Trâmbaciu a spus că preia de la Raluca Turcan această negociere. Bogdan Gheorghiu spune că artiştii nu sunt de competenţa mea", a precizat Daniel Klinger.
"Distribuitorii de cultură au ajuns actori principali"
"Mi-e greu să accept că nimeni nu va lua în considerare doleanţele noastre", spune Chirilă. Este foarte greu de acceptat ca un ministru care e plătit din banii noştri, nu recunoaşte existenţa noastră. Distribuitorii de cultură au ajuns actori principali. Mi-e greu să cred că ministrul care ia bani pentru asta, stă liniştit".
"Trebuie ca cineva să-şi asume că jumătate din sectorul cultural va dispărea", este de părere Bogdan Nedelcu.
Andrei Grosu, de la unteatru, a spus că e "foarte târziu". "Tot ce facem noi acum este absurd. Mai avem un pic şi facem un an de zile de când nu mai putem face ceea ce făceam. Deja vorbim de multe instituţii care au închis, nu mai există".
Ada Solomon: "În 2023 şi 2024 nu va exista cinematografie naţională!"
Ada Solomon, producător, a intervenit, vorbind despre propunerile constructive pe care le-a înaintat autorităţilor. "Am încercat încă din aprilie să propunem soluţii. Nu am cerut ajutor, ci ne-am dus cu soluţii constructive. Am propus parteneriate. Băncile, care sunt văzute ca instituţii care vor numai profit, au venit ele înspre mine să-mi extindă creditele, să-mi creeze nişte condiţii. Dacă se vrea, se poate. Greşeala cea mai mare este această atitudine că unii sunt de-o parte, alţii de-o parte. Am reuşi ceva dacă am lucra împreună. Câtă vreme ministrul spune că nu e de competenţa sa, e foarte greu care e ministerul de resrt pentru sectorul cultural".
Producătoarea a precizat că la nivel personal nu are o problemă financiară, a finanţat două filme, a filmat. Dar "în 2023 şi 2024 nu va exista cinematografie naţională".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
