Sezonul expoziţional 2023-2024 la Muzeul Naţional de Artă Contemporană s-a deschis, joi, în prezenţa unor invitaţi de marcă şi în faţa a cinci expoziţii remarcabile, diverse, curatoriate cu clasă. MNAC prezintă o retrospectivă specială Alma Redlinger, o instalaţie-memorial a lui Eugen Raportoru, achiziţii recente în „Puls 21”, „măruntaiele” muzeului în „Leviathan”, tematici angajate ale unor artişti români şi internaţionali în „Cronicile viitorilor supereroi”, o impresionantă instalaţie de sculpturi olfactive ale Victoriei Zidaru, precum şi povestea „Mustăţii lui Dali” pictată de Felix Aftene, sursă de inspiraţie pentru un roman.
Alma Redlinger şi „Pierderea inocenţei”
Călin Dan, directorul MNAC şi curator, scria, în revista Arta din nr.9, 1987, că la Alma Redlinger “raportul dintre desen şi culoare este unul organic: cromatica îşi are energie proprie, e alternativ solară şi sobră, întotdeauna carnală, vie. Artista se situează la acea graniţă fragile dar rodnică ce despărţea (şi reunea totodată) fauvismul şi expresionismul prin anii 10 ai secolului”.
Alma Redlinger “este o artistă care s-a format în perioada interbelică, a fost eleva lui Hermann Maxy, alături de un grup de fete talentate în Şcoala Evreiască de Arte Plastice şi era, cred eu, un fel de umbrelă protectoare pentru comunitatea evreiască în acea perioadă de opresiune şi de politici antisemite”, a spus Călin Dan.
“Pierderea inocenţei”, care se poate vedea în holul de intrare în Muzeu până la 31 martie 2024, este o retrospectivă mai specială, o selecţie de opere pe care specialiştii de la MNAC au realizat-o împreună cu familia artistei.
Patrimoniul lui Raportoru
În sala alăturată se află “Heritage” de Eugen Raportoru, “un titlu ironic de expoziţie, instalaţie dedicată zonei Uranus-Bateriilor, în care ne aflăm, în care Palatul Parlamentului a fost construit în anii '80, ai fostului regim, pe ruinele istoricului Bucureşti. Raportoru se referă inspirat la această perioadă tragică”, a explicat curatorul expoziţiei Călin Dan.
“Agent provocator”, aşa cum îl numeşte curatorul, Raportoru, deşi s-a confruntat cu daltonismul, “s-a aruncat cu capul înainte în lumea plină de voluptate a culorilor, creându-şi un întreg univers”.
Instalaţia sa este una puternică vizual şi auditiv, Raportorul a construit “un memorial dedicat locului pe care Palatul (lui Ceauşescu) a fost edificat în mod abuziv, după ce a fost transformat în moloz cartierul din care s-a ridicat Bucureştiul”. Astfel, se păstrează vie amintirea unui dezastru la scară istorică, urbană şi umană orchestrat de regimul ceauşist în anii '70 şi '80.
Cele mai tinere talente în “Puls 21”
La etajul unu, expoziţia “Puls 21” este o selecţie din achiziţiile recente ale Muzeului, unde se văd unele dintre cele proaspete lucrări ale unora dintre cei mai importanţi tineri artişti români.
Selecţie best of din depozit
“Leviathan”, la etajul doi, este deja o expoziţie cunoscută, depozit şi expoziţie în acelaşi timp. “Publicul va fi mereu curios să vadă partea secretă a MNAC”, a spus managerul MNAC.
Între etajul unu şi doi, oamenii îşi pot face o idee despre felul cum creşte colecţia unui muzeu. Expoziţia “Leviathan” este depozitul colecţiei muzeului, a cărei tehnologie de realizare este unică în România.
Cronicile viitorilor supereroi
La etajul trei, există “o expoziţie foarte simpatică, realizată de Anca Mihuleţ, care trăieşte între Seul şi România, şi care a invitat 14 artişti din Coreea, din Europa, din România să scrie “Cronicile viitorilor supereroi”, acesta fiind titlul expoziţiei. Este una cu o tipologie inedită pentru ceea ce se vede la noi şi cred că va fi de mare succes şi pentru tinerele generaţii şi datorită unei tematici foarte angajate apropo de salvarea planetei, ecologii, politică”, a explicat Călin Dan.
Aici expun artişti ale căror practici se află la graniţa dintre vizualitate, arhitectură, coregrafie, inginerie, performance şi scris: Hyunjin Bek (KR), Adriana Chiruta (RO), Baptiste Debombourg (FR), Oana Hodade & Alexandra Pâzgu (RO-AT), Heecheon Kim (KR), Fabio Lattanzi Antinori (IT-UK), Saem Lee (KR), Lawrence Lek (UK), Dalibor Martinis (HR), Adina Mocanu (RO-DE), Maria Pop Timaru (RO), Larisa Sitar (RO), Dimitar Solakov (BG), Stardust Architects (RO).
Sculpturi olfactive de la Victoria Zidaru - “Ziua Întâi”
La ultimul etaj al MNAC, în spaţiul principal, în galeria mare, a fost desfăşurată o impresionantă instalaţie multimedia a Victoriei Zidaru, un artist care în ultimii ani are o evoluţie extraordinară, cu o istorie lungă şi serioasă de sculptor, dar care în ultimii ani s-a reinventat şi lucrează cu materiale textile, cu o microcomunitate de ţesătoare din satul Liteni, Bucovina, de unde este origine. Ea “creează nişte instalaţii cu ierburi aromatice , cu pânză de casă, care sunt foarte tradiţionale ca materie, dar foarte contemporane ca morfologie”, spune Călin Dan.
Expoziţia este curatoriată de Ruxandra Demetrescu.
Potrivit textului curatorial, “artista combină materialul textil cu cel vegetal în reliefuri şi obiecte realizate din pânză de casă din in şi cânepă (adesea brodată manual) umplute cu fân şi plante aromate”. Artista numeşte cordoanele de ierburi uscate “sculpturi olfactive” pe care spectatorul este invitat să le traverseze. Titlul expoziţiei face aluzie la Geneză.
“Consider că opera de artă are un rol terapeutic atunci când vindecă, restaurează o nelinişte sau o dizarmonie sau, dimpotrivă, un rol distrugător atunci când trezeşte şi activează energii latent la care nu trebuie umblat”, spune artista.
Instalaţie în culori – Mustaţa lui Dali
Parcursul expoziţional se încheie cu proiectul multidisciplinar al lui Felix Aftene, care trăieşte şi activează la Iaşi, “Mustaţa lui Dali”, o colaborare cu scriitorul Lucian Dan Teodorovici şi cu Andrei Cozlac (video), Paul Pintilie (muzică), Gabi Dimitriu (NFT). Cele 16 lucrări au devenit sursă de inspiraţie pentru romanul “Mustaţa lui Dali şi alte culori” de Lucian Dan Teodorovici.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
