Organizaţia Active Watch a transmis printr-o scrisoare deschisă adresată Poliţiei din judeţul Teleorman argumentele juridice şi importanţa protecţiei care trebuie să fie acordată surselor jurnaliştilor. ONG-ul a decis să transmită acest mesaj în urma adresei pe care Inspectoratul de Poliţie al judeţului Teleorman a expediat-o organizaţiei de jurnalişti de investigaţie Rise Project.
"În respectiva adresă se indică faptul că poliţia a fost sesizată de numitul Petre Pitiş cu privire la furtul unei valize care conţine “un hard disk, o tabletă, un stick USB şi alte documente (sic!)”. Despre valiza cu pricina jurnaliştii au declarat că le-a fost adusă de către un cetăţean care ar fi găsit-o pe un câmp din Teleorman. Parte dintre informaţiile conţinute de documentele şi suporturile de memorie din valiză au fost publicate de Rise Project. Datele publicate completează tabloul activităţilor unui grup de persoane suspecte de a fi comis fapte ilicite", se arată în scrisoarea deschisă.
Potrivit Active Watch, "din materialele publicate de RISE Project reiese că Valentin Dumitraşcu, şeful Inspectoratului de Poliţie Teleorman şi semnatarul adresei primite de RiseProject este un apropiat al grupului suspectat de a fi comis fapte ilicite, din care fac parte Liviu Dragnea şi Petre Pitiş - director TelDrum, autor al sesizării către poliţie".
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Active Watch argumentează juridic importanţa protecţiei care trebuie să fie acordată surselor jurnaliştilor.
"Poliţia din Teleorman, prin capul judeţean al acesteia, solicită unor jurnalişti să sprijine anchetarea unui furt prin furnizarea informaţiilor care ar putea să conducă la făptaş. Solicitarea pare să fie justificată, atâta timp cât e vorba despre suspiciunea de furt. Dar dacă o persoană suspectată de a fi devalizat o companie depune plângere la poliţie că i s-au furat documentele care dovedesc faptul că a devalizat compania, ce trebuie să cerceteze poliţia? Cine trebuie să fie urmărit: suspectul, sau persoana care ajută la investigarea suspectului?", se întreabă reprezentanţii Active Watch.
Potrivit textului scrisorii: "Vă reamintim că Articolul 10 (“Libertatea de Exprimare”) al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa derivată din interpretarea acestuia de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului au forţă de lege în România. Importanţa protejării surselor jurnalistice a fost afirmată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea Goodwin vs. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi întărită prin hotărâri ulterioare:
"(...) protecţia care trebuie acordată presei este de o importanţă deosebită. (...) Protecţia surselor jurnalistice este una din condiţiile esenţiale ale libertăţii presei (...) reafirmată în mai multe instrumente internaţionale referitoare la libertăţile jurnalistice (vezi, între altele, Rezoluţia cu privire la libertăţile jurnalistice şi drepturile omului adoptată la a 4-a Conferinţă ministerială europeană asupra politicii în domeniul mass-media <Praga, 7-8 decembrie 1994> şi Rezoluţia cu privire la confidenţialitatea surselor jurnaliştilor adoptată de Parlamentul European la 18 ianuarie 1994, Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene nr.C 44/34). Lipsa unei astfel de protecţii ar împiedica sursele să sprijine presa, respectiv activitatea de informare a publicului cu privire la chestiunile de interes public. Aceasta ar submina rolul vital al presei, de ‘câine de pază public’ şi ar afecta posibilitatea presei de a oferi informaţii corecte şi demne de încredere.
Odată examinată importanţa, pentru libertatea presei într-o societate democratică, a necesităţii protecţiei surselor jurnalistice şi a posibilului efect destructiv pe care dispoziţia de divulgare a surselor l-ar avea asupra exercitării acestei libertăţi, este evident că o astfel de măsură nu este compatibilă cu articolul 10 al Convenţiei decât în măsura în care se justifică printr-o cerinţă imperioasă de protejare a interesului public”.
"Dreptul intern conţine, de asemenea, în toate legile care reglementează exclusiv funcţionarea mass-media prevederi specifice şi clare referitoare la protecţia surselor jurnalistice şi condiţiile stricte în care jurnalistul poate fi obligat la dezvăluirea acestor surse. Deşi aceste articole de lege sunt dedicate unor forme specifice de jurnalism care nu includ jurnalismul online, ele sunt obiectivări ale principiului susţinut de jurisprudenţa CEDO şi care are aplicabilitate pentru toate domeniile de activitate jurnalistică.
În orice caz, o astfel de obligare la dezvăluire poate avea loc numai în urma unei decizii judecătoreşti şi niciodată în urma unor acte generate de poliţist sau procuror.
Legea audiovizualului nr. 504/2002
Art. 7
(1) Caracterul confidenţial al surselor de informare utilizate în conceperea sau elaborarea de ştiri, de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este garantat de prezenta lege.
(2) Orice jurnalist sau realizator de programe este liber să nu dezvăluie date de natură să identifice sursa informaţiilor obţinute în legătură directă cu activitatea sa profesională.
(3) Se consideră date de natură să identifice o sursă următoarele:
a) numele şi datele personale, precum şi vocea sau imaginea unei surse;
b) circumstanţele concrete ale obţinerii informaţiilor de către jurnalist;
c) partea nepublicată a informaţiei furnizate de sursă jurnalistului;
d) datele cu caracter personal ale jurnalistului sau radio-difuzorului, legate de activitatea pentru obţinerea informaţiilor difuzate.
(4) Confidenţialitatea surselor de informare obligă, în schimb, la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informaţiilor furnizate.
(5) Persoanele care, prin efectul relaţiilor lor profesionale cu jurnaliştii, iau cunoştinţă de informaţii de natură să identifice o sursă prin colectarea, tratarea editorială sau publicarea acestor informaţii, beneficiază de aceeaşi protecţie ca jurnaliştii.
(6) Dezvăluirea unei surse de informare poate fi dispusă de instanţele judecătoreşti numai dacă aceasta este necesară pentru apărarea siguranţei naţionale sau a ordinii publice, precum şi în măsura în care această dezvăluire este necesară pentru soluţionarea cauzei aflate în faţa instanţei judecătoreşti, atunci când:
a) nu există sau au fost epuizate măsuri alternative la divulgare cu efect similar;
b) interesul legitim al divulgării depăşeşte interesul legitim al nedivulgării.
Legea nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES
Art. 10
Caracterul confidenţial al surselor de informare a personalului de specialitate este garantat prin prezenta lege. Dezvăluirea acestor surse, motivată prin existenţa unui interes public, poate fi făcută numai în baza unei hotărâri judecătoreşti.
Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune
Art. 14
(11)Caracterul confidenţial al surselor de informare a personalului de specialitate este garantat prin lege.
(12)Dezvăluirea acestor surse, motivată prin încălcarea interesului public, poate fi făcută numai în baza dispoziţiei emise de o instanţă judecătorească.
(13)În exercitarea atribuţiilor profesionale de către ziarişti şi alţi realizatori de emisiuni, informaţiile nu pot fi obţinute decât prin mijloace legale şi morale, iar utilizarea acestora nu poate fi făcută în scop personal".
Scrisoare este semnată de Liana Ganea şi Mircea Toma, care au afirmat că mesajul "nu este un exerciţiu de aroganţă". "Respectăm Poliţia Română şi ştim bine că nu trebuie să reducem munca poliţistului la faptele unor persoane care, deşi poartă aceeaşi uniformă, o poartă numai ca acoperire pentru activităţi ilicite".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
