Biroul Prezidiului Academiei Române va accepta să participe la redeschiderea pentru public a Bojdeucii lui Ion Creangă „după ce ne vom asigura că au fost luate toate măsurile necesare pentru revenirea acestui preţios monument al Patrimoniului naţional la autenticul său, aşa cum v-am solicitat. Altfel, monumentul rămâne compromis din punct de vedere cultural şi patrimonial”, este răspunsul transmis de for preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe.
În plus, forul precizează că „o rezolvare favorabilă a acestei situaţii îngrijorătoare a Bojdeucii din Ţicău, în care este obligatoriu să fie consultaţi şi implicaţi profesionişti ai restaurării – nu ai „modernizării“, cum spuneţi că a fost obiectul proiectului - ar putea conduce şi la posibilitatea de a discuta un viitor parteneriat între Academia Română şi Consiliul Judeţean Iaşi pentru reabilitarea, împreună, a Casei memoriale „Vasile Alecsandri“ din Mirceşti”.
Academia Română a cerut revenirea la autentic a unui „simbol identitar românesc”.
„Din nefericire, aşa cum ne semnalează oameni de cultură din toată ţara şi cum se poate vedea în imaginile postate pe internet, procesul de restaurare a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă, cu totul nepotrivită pentru a conserva atmosfera de odinioară, farmecul simplităţii şi marca imediat recognoscibilă pentru cititorii povestitorului humuleştean. Casa de acum, renovată dincolo de limita kitsch-ului, a amuţit şi şi-a pierdut căldura. Ea nu mai vorbeşte despre o epocă importantă pentru memoria noastră culturală. Însemnele identitare au dispărut”, a transmis Academia Română într-un comunicat.
Potrivit reprezentanţilor forului academic, „adânca tristeţe şi justificata revoltă a oamenilor de bun simţ izvorăsc din constatarea că o epocă a marilor libertăţi şi a unei incredibile expansiuni tehnologice pare să pună în primejdie multe vestigii ale culturii şi istoriei românilor, simboluri care au supravieţuit atrocităţii războaielor, calamităţilor naturale şi regimului comunist. Din nepricepere, cu greşită înţelegere a ceea ce înseamnă activitatea de restaurare şi conservare - nu îndrăznim a duce, decât cu jumătate de măsură, gândul mai departe - cu rea intenţie, astfel de „proiecte de restaurare“ acţionează ca forme de atentat latent, dar sigur de distrugere iremediabilă a valorilor patrimoniului naţional”.
Săptămâna trecută, membrii Academiei Române i-au cerut, într-o scrisoare, preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi „să întreprindă tot ce se poate pentru ca Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău să revină la autenticul său şi să rămână un simbol identitar românesc, un reper distinct al spiritului locului şi, deopotrivă, o atracţie culturală deosebită. Este o datorie pe care o avem în primul rând faţă de generaţiile care vor veni şi care, lipsite de astfel de simboluri de legătură cu vremurile de altădată, vor fi doar nişte biete fiinţe-insule în derivă pe o mare a globalizării, născute într-un timp fără rădăcini şi fără idealuri naţionale şi repere culturale”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
