Modificări importante în sesiunea legislativă Februarie – Iunie 2023 cu privire la teme ce ţin de protecţia copiilor, combaterea fenomenului violenţei domestice, precum şi a combaterii fenomenului scăderii demografice în România

Deputata PNL Mara Calista prezintă modificările legislative importante care au fost adoptate în sesiunea parlamentară februarie – iunie 2023 care vin în ajutorul tinerelor familii.

”Copiii şi familia sunt pe primul loc!” Acesta este motto-ul activităţii mele parlamentare din sesiunea care s-a încheiat în luna iunie. Am adoptat, depus şi susţinut proiecte de lege pentru a veni în ajutorul tinerilor părinţi, dar şi a copiilor. De asemenea, sunt mulţumită că vor intra în vigoare o serie de măsuri, cu impact real, prin care vom proteja victimele violenţei domestice, dar şi persoanele vulnerabile.

Trebuie să acţionăm pentru o societate fără violenţă, în care copiii noştri să se simtă în siguranţă şi protejaţi. Şi, totodată, părinţii trebuie să aibă toate condiţiile pentru a reuşi să găsească echilibrul necesar între viaţa de familie şi cea profesională. 

Am reuşit, în sesiunea parlamentară februarie - iunie, să adoptăm legea prin care se instituie Programul ”Săptămâna conştientizării depresiei post – partum”, care va fi marcată anual cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie - Ziua Europeană de combatere a depresiei. Vom fi alături de proaspetele mămici care au nevoie de suport pentru a fi pregătite de noua viaţă alături de bebeluş. Iar pentru familiile care îşi doresc copii dar, din diferite motive medicale, nu reuşesc, am încercat să găsim soluţii. Tot în această sesiune parlamentară am semnat şi votat iniţiativa legislativă pentru completarea Legii nr. 273/ 2004 privind procedura adopţiei, prin care majorăm durata concediului de acomodare de care poate beneficia adoptatorul la maximum 2 ani!  Concediul poate fi luat fie de mamă, fie de tată!

“Adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, din activităţi independente, drepturi de autor ori activităţi agricole, denumit în continuare persoană îndreptăţită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum doi ani, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie lunară.”

Mai multe detalii aici: https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=20391

Alte măsuri importante pentru părinţi şi copii:

Părinţii pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav, în vârstă de până la 12 ani.  Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat în luna iunie decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Prin această lege, pe care am iniţiat-o alături de alţi colegi parlamentari, se majorează vârsta copilului (12 ani), pentru că legislaţia prevedea aceste drepturi doar pentru copiii în vârstă de până la 7 ani. Totodată, este important de ştiut că legea prevede că ”asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 12 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.”

Totodată, am votat pentru adoptarea iniţiativei legislative pentru completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii prin care le oferim părinţilor ocazia să beneficieze de 4 zile pe lună de muncă la domiciliu sau în regim de telemuncă.  ”La cerere, salariaţii care au în întreţinere copii în vârstă de până la 11 ani, beneficiază de 4 zile pe lună de muncă la domiciliu sau în regim de  telemuncă.”

În ceea ce priveşte combaterea fenomenului violenţei domestice, tot în această sesiune parlamentară, am votat pentru adoptarea Legii nr. 114/2023, prin care se instituie posibilitatea încasării alocaţiei de stat pentru copii de către părintele căruia i s-a încredinţat minorul spre creştere şi educare, în situaţia emiterii de către instanţa de judecată a unui ordin de protecţie în caz de violenţă domestică.

Mai multe detalii aici: https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=19863&fbclid=IwAR0_U3Bc2DPXkT2Ts3KaBflvI_tjAP-cXNhwmLNRt07gXw0QmASEvh-MTnU.

De asemenea, am votat iniţiativa legislativă pentru modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, pe care am iniţiat-o alături de mai mulţi colegi. Astfel, se extinde de la 6 luni la 1 an durata pentru care se poate emite ordinul de protecţie. Totodată, se instituie asistenţa juridică obligatorie şi în faza de apel, în cazul persoanei care solicită ordinul de protecţie. 

Pentru a veni în sprijinul combaterii fenomenului scăderii demografice din ţara noastră, am depus două proiecte de lege importante, care se află pe circuitul parlamentar şi care sper că vor fi adoptate în sesiunea care vine. Este vorba despre:

1. Creşterea limitei minime şi maxime a indemnizaţiei de creştere a copilului:

• Încă din anul 2017, indemnizaţia minimă de creştere a copilului (ICC) a fost raportată la Indicele Social de Referinţă (ISR), a cărui valoare a rămas blocată la nivelul anului 2009, adică la suma de 500 de lei. Din anul 2022, acesta se actualizează cu rata inflaţiei;
• Legislaţia actuală raportează ICC minimă a copilului la indicatorul social de referinţă (ISR), a cărui valoare este 525 lei, cuantumul actual al ICC minim fiind 2,5 x ISR (525 lei) = 1312 lei;
• Prin acest proiect de lege raportăm ICC la valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru a oferi un mecanism de ajustare automat, dar şi predictibil;
• Astfel, ICC minimă în proiectul nostru de lege este raportată la nivelul a 60% din valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, adică 3000 de lei. ICC minim devine 1800 lei (60% x 3000 lei) - creştere de aproximativ 500 lei;
• Valoarea ICC maximă se va raporta tot la salariul minim brut pe ţară garantat în plată, cuantumul fiind de 4 ori valoarea acestuia, adică ICC maxim devine 12000 lei (4 x 3000 lei) - creştere de 3500 lei a plafonului. Până acum, aceasta era plafonată la suma de 8.500 de lei, fără vreo justificare economică de vreun fel.

2. Acordarea de prioritate femeilor însărcinate şi/sau persoanelor care sunt însoţite de copii sub 5 ani!

• În momentul în care aceştia se află la coada unei casierii sau chiar la coadă pentru a accesa un serviciu public sau privat, va fi acordată prioritate femeilor însărcinate şi/ sau persoanelor însoţite de copii cu vârsta sub 5 ani;
• Totodată, prevedem alocarea unor locuri special amenajate pentru parcarea mijloacelor de transport folosite de femeile gravide şi/ sau de persoanele însoţite de copii mai mici de 5 ani.

Nu în ultimul rând, am continuat seria legilor pentru susţinerea persoanelor care suferă de tulburări din spectrul autist. Astfel, am depus iniţiativa legislativă privind exercitarea profesiei de analist comportamental, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Naţional al Analiştilor Comportamentali. La acest proiect de lege am lucrat cu Anca Dumitrescu - Autism Voice şi Institutul ABA România, Daniela Bololoi - Help Autism, Ana Turtureanu - Lumea lui Arthur şi avocatul Elena Păculea. 

Principalele prevederi sunt:

• Profesia de analist comportamental se exercită, pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi, în scopul evaluării comportamentului, planificării şi implementării programelor de schimbare comportamentală care îmbunătăţesc abilităţile de adaptare la mediu;
•  Analistul comportamental analizează şi evaluează atât comportamentul observabil individual sau de grup, cât şi factorii de mediu care îl influenţează, cu scopul de a optimiza calitatea vieţii indivizilor având un impact pozitiv la nivel social;
• Pe toată perioada exercitării profesiei, analistul comportamental trebuie să acţioneze cu profesionalism, dovedind disponibilitate, competenţă, corectitudine, devotament, loialitate, confidenţialitate şi respect faţă de pacient/ beneficiar;
• Practica analizei comportamentale aplicate exclude diagnosticul tulburărilor, testarea psihologică, psihoterapia, terapia cognitivă, psihanaliza şi consilierea. Practica analizei comportamentale aplicate exclude studiul proceselor mentale, diagnosticul tulburărilor, testarea psihologică, psihoterapia, terapia cognitivă, psihanaliza şi consilierea;
• Exercitarea profesiei de analist comportamental se face de către persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

1. deţin o diplomă de licenţă eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, din România sau din străinătate, recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii, în următoarele specializări: psihologie şi ştiinţe ale educaţiei, asistenţă socială şi/ sau medicină;
2. deţin o diplomă de master eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, din România sau din străinătate, recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii, în următoarele specializări: analiză comportamentală, psihologie şi ştiinţe ale educaţiei, asistenţă socială şi/ sau medicină;
3. deţin un certificat de atestare a competenţelor profesionale specifice programului postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă, eliberate de o instituţie de învăţământ superior acreditată din România sau din străinătate, recunoscute sau echivalate, după  caz, potrivit legii, cu excepţia persoanelor prevăzute la lit.b) care deţin o diplomă de master în analiză comportamentală;
4. nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de lege;
5. sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; 
6. sunt membre ale Colegiului Naţional al Analiştilor Comportamentali.

• Analiştii comportamentali care au obţinut dreptul de liberă practică pot opta pentru exercitarea profesiei în regim salarial în sectorul public şi/ sau în sectorul privat sau pot înfiinţa cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile;
• În vederea monitorizării, controlului, autorizării şi exercitării profesiei de analist comportamental se înfiinţează Colegiul Naţional al Analiştilor Comportamentali, ca autoritate competentă în domeniu.

Voi continua şi în această sesiune legislativă să susţin interesele superioare ale copiilor, să lupt pentru protecţia femeilor, pentru eradicarea fenomenului violenţei domestice şi să găsesc soluţii pentru a încuraja tinerele familii, având suport din partea statului prin creionarea de politici publice care să vină în sprijinul lor şi să răspundă în mod real nevoilor acestora. Ca întotdeauna, vă voi ţine la curent cu aceste modificări.

Mai multe despre activitatea mea parlamentară puteţi regăsi aici: https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=57&cam=2&leg=2020

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.