Indicatorul de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) va creşte de la 1 ianuarie, ceea ce înseamnă că şi ratele românilor care au credite cu dobândă variabilă contractate după mai 2019 vor creşte. Mai mult, de la 1 aprilie va urma o nouă majorare. Avansul dobânzilor pare că s-a calmat, însă, în condiţiile în care Banca Naţională a României este aproape de finalul ciclului monetar.
Dacă ai luat un credit în lei cu dobândă variabilă în ultimii patru ani, atunci cel mai probabil ratele tale sunt stabilite în funcţie de nivelul IRCC, care se actualizează trimestrial.
Ce este IRCC, cum se calculează şi cum diferă faţă de ROBOR, referinţa obligatorie anterior pentru creditele în lei cu rată variabilă, poţi afla în detaliu din acest articol. Pe scurt, IRCC este o medie trimestrială a dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. Această medie se aplică în contracte cu o întârziere semnificativă, de 6 luni de la prima dată din baza de calcul şi la 3 luni de la ultima.
Între 1 octombrie şi 31 decembrie se aplică nivelul IRCC de 4,06%, calculat pe baza datelor din intervalul aprilie-iunie. De la 1 ianuarie 2023 şi până la finele lunii martie, noua valoare a IRCC din contracte va fi de 5,71%, cel mai mare nivel de când indicele a fost introdus.
Mai mult, de la 1 aprilie debitorii cu credite legate de IRCC vor plăti din nou rate mai mari. Indicele, pe baza valorilor zilnice din octombrie, noiembrie şi 27 de zile din decembrie a ajuns la 6%.
Deşi o nouă creştere va afecta finanţele celor cu împrumuturi în lei, avansul din primăvara anului viitor nu este unul semnificativ, mai ales dacă ne raportăm la mişcările în sus ale dobânzii cheie a băncii centrale. Între august şi noiembrie 2022, BNR a crescut dobânda de politică monetară de la 5,5% la 6,75% pe an. Pe de altă parte, ratele interbancare nu au crescut cu 1,25 puncte procentuale, cum ar fi fost firesc în condiţiile în care BNR ar fi ţinut un control strict al lichidităţii, ar fi finanţat băncile doar la creditul Lombard şi ar mai fi şi intervenit pe cursul de schimb.
Lichiditatea interbancară, despre care am arătat aici cât este de importantă în evoluţia dobânzilor pe termen scurt şi, implicit, a IRCC, a revenit pe excedent în noiembrie, după un deficit puternic iscat la începutul războiului din Ucraina. În consecinţă, media lunară a dobânzilor la tranzacţiile interbancare (un fel de IRCC pe o lună) a scăzut de la 6,28% în octombrie la 5,86% în noiembrie şi, mai departe, la 5,80% până la 27 decembrie 2022 – nivel sub cel din lunile august-septembrie.
Câtă vreme situaţia financiară este calmă, adică nu există presiuni pe cursul de schimb, BNR pare mulţumită să lase mai mulţi bani în piaţă şi să permită o stagnare şi chiar o scădere a dobânzilor interbancare şi a IRCC.
Cei mai mulţi analişti au apreciat că BNR se va opri cu majorările de dobândă la 6,75%, după ce a ajuns la nivelul practicat şi de banca centrală din Polonia. Pe de altă parte, inflaţia a depăşit din nou prognoza băncii centrale, ajungând la 16,8% în noiembrie, faţă de un nivel aşteptat de BNR de 16,3% pentru finele lui 2022. Unii analişti cred acum că în ianuarie BNR ar putea creşte din nou rata cheie, cu încă 0,25 puncte procentuale. Deşi impactul ar putea fi minor – în condiţiile în care dobânzile interbancare au început chiar să scadă după o creştere mult mai amplă în această toamnă -, un nou avans al IRCC începând cu 1 iulie nu poate fi exclus.
O scădere a inflaţiei mai rapidă decât anticipează banca centrală – deşi în ultimii doi ani a subestimat de fiecare dată inflaţia – ar putea antrena o scădere a dobânzilor interbancare şi a nivelului IRCC din această vară. Pragul de jos pentru dobânzile interbancare este dat de nivelul ratei la facilitatea de depozit, aflat la 5,75% în acest moment – sub acest nivel este mai rentabil pentru bănci să plaseze banii la BNR.
Pariul pe scăderea inflaţiei s-a dovedit a fi foarte riscant în ultima perioadă. Consecinţe mai grave decât cele venite din creşterea preţurilor cu două cifre ar putea veni, însă, dintr-o pierdere a încrederii a investitorilor în economii precum cea a României, însoţite de creşteri de dobânzi la datoria publică şi de presiuni pe deprecierea monedei, care în cele din urmă se văd şi în celelalte dobânzi din economie, precum cele la credite.
Dacă vrei să iei un credit şi vrei să fii sigur că nu ai parte de surprize neplăcute în ceea ce priveşte ratele lunare, atunci ia în calcul varianta cu dobândă fixă şi contactează un broker de credite precum 123credit.ro care să te îndrume şi să-ţi arate cele mai bune oferte. Dacă ai deja un credit şi nu vrei să ai parte de şi mai multe surprize neplăcute, atunci ia în calcul o refinanţare cu dobândă fixă – am explicat aici care sunt paşii şi cât te costă.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
