9 din 10 produse conţin acid citric. 3 din 4 produse conţin proteină animală. 1 din 2 produse sunt colorate cu roşu coşenilă obţinut dintr-o specie de gândaci. 1 din 4 produse conţin albastru briliant FCF. Între 7 şi 14 linguriţe de zahăr într-o 100 grame de jeleu industrial.
Studiul privind calitatea jeleurilor face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Prin această campanie, experţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) îşi propun să-i înveţe pe consumatori să înţeleagă eticheta produselor alimentare astfel încât aceştia să facă achiziţii în cunoştinţă de cauză. Totodată, Asociaţia Pro Consumatori (APC) îşi doreşte să promoveze un stil de viaţă sănătos şi să tragă un semnal de alarmă în privinţa unor produse alimentare bogate în zahăr şi a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătăţii consumatorilor.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat, în ultima decadă a lunii iunie anul curent, 44 de sortimente de jeleuri din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestui tip de produs şi potenţialele efecte asupra sănătăţii micilor consumatori. Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere;
2. Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compoziţia acestora;
3. Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs şi impactul acestuia asupra greutăţii corporale;
4. Identificarea aditivilor alimentari utilizaţi în compoziţia acestui tip de produs care prezintă un risc de apariţie a unor afecţiuni medicale în cazul unui consum constant şi pe termen lung.
1. Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Ingredientele regăsite în compoziţia jeleurilor analizate sunt următoarele: sirop de glucoză, zahăr, sirop de zahăr invertit, dextroză, fructoză, apă, concentrat de fructe şi plante, extract de soc, suc de portocale, suc concentrat de morcov negru, suc de mere fabricat din concentrat, adaos de vitamine, concentrat de hibiscus şi morcov, extract rădăcină turmeric, gelatină, gelatină de porc, gelatină de vită, pectine, ulei vegetal de cocos, ulei vegetal de palmier, ulei de shea, amidon din porumb, amidon din grâu, substanţe de aromatizare, făină de grâu, ceară vegetală, arome şi aditivi.
Arome - termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă, care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul şi/sau gustul.
La 91% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale în compoziţia acestora. Numai la 4% dintre produsele analizate s-au folosit arome identic naturale, iar la 5% dintre produse s-au folosit substanţe de aromatizare, fără a se preciza natura acestora.
2. Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compoziţia acestora.
Ingredientele produselor alimentare trebuie menţionate în ordinea descrescătoare a cantităţii lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiză a primelor 3 ingrediente prezente pe etichetă (ingredientele aflate în cantitatea cea mai mare) şi au reieşit următoarele:
· La 64% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de siropul de glucoză, iar la 36% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de către zahăr.
· La 59% dintre produsele analizate, zahărul este cel de-al doilea ingredient, urmat de siropul de glucoză cu 25%, făină de grâu cu 12% şi apă cu 4%;
· La 36% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către apă, urmat de gelatină cu 27%, siropul de glucoză cu 11%, pectine cu 9%, suc de fructe cu 7%, dextroză cu 5% şi amidon de porumb cu 5%.
3. Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs şi impactul acestuia asupra greutăţii corporale.
Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătăţii acestora. La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Cantitatea de zahăr adăugat în sortimentele de jeleuri analizate variază între 7 şi 14 linguriţe de zahăr per 100 grame produs, adică între 43 de grame zahăr şi 85 de grame zahăr per 100 grame produs. Conţinutul ridicat de zahăr din acest tip de produs explică şi valoarea energetică ridicată, aceasta variază între 307,4 kcal şi 382,5 kcal. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru adulţi şi copii să provină din zaharuri libere, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi.
Una dintre cele mai controversate teme de discuţie din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzaţi” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste şi în rândul europenilor şi, din păcate, afectează din ce în ce mai mulţi copii.
Efectele zahărului în alimentaţia copiilor:
· Dereglarea metabolismului calciului: copii se îmbolnăvesc din această cauză şi au dinţii stricaţi de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele şi dizaharidele) reprezintă cauza numărul unu în apariţia cariilor.
· Obezitatea. Cea mai răspândită afecţiune provocată de consumul excesiv de zahăr este obezitatea. Deşi zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces poate afecta sistemul hormonal, ducând la creşterea apetitului, mărirea ţesutului adipos şi apariţia celulitei. În Europa, 1 din 3 tineri cu vârsta peste 11 ani este supraponderal sau obez.
· Diabetul. Consumul de zahăr şi de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantităţi mari de zaharoză, începe să nu mai funcţioneze la parametri normali. Aşa apare diabetul. Acesta generează complicaţii grave în organism.
· “Zahăr ascuns”. Un lucru deosebit de grav este adaosul de “zahăr ascuns” care poate fi găsit în diverse sortimente de mâncare şi cel mai grav, şi în mâncărurile destinate copiilor. Foarte important este să citiţi etichetele produselor, pentru a studia conţinutul lor de zahăr. Deşi pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural, acest lucru nu este adevărat de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele “naturale” adevărate bombe în alimentaţia copiilor. Alte ingrediente în care este “ascuns” zahărul sunt: fructoza, siropul de malţ, extractul de malţ, siropul de porumb, melasa, zahărul brun, zaharoza, malţul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugaţi în produsele destinate copiilor ce dăunează sănătăţii lor.
Afecţiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza şi probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunităţii, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentaţie, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.
La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influenţează procesele de creştere, ducând la apariţia rahitismului şi a fragilităţii osoase, declanşând pubertatea prematură, generând probleme de comportament (scăderea voinţei, predispunere la violenţă, scăderea capacităţii de concentrare etc.).
4. Identificarea aditivilor alimentari utilizaţi în compoziţia acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariţie a unor afecţiuni medicale în cazul unui consum constant şi pe termen lung.
În cele 44 de produse analizate s-au identificat 34 aditivi alimentari, după cum urmează: acid citric, albastru briliant FCF, antocianine, albastru patent V, acid malic, acid lactic, acid ascorbic, agar-agar, beta-apo-8 carotenal, beta caroten, briliant blue, bicarbonat de sodiu, ceară de albine, ceară de carnauba, complexe de cupru ale clorofilinelor, curcumina, carmin, citrat de sodiu, caramel sulfit de amoniu, caramel simplu, citrat trisodic, carbon vegetal, dioxid de titan, extract de ardei roşu, gelatină, glicerol, gumă gellan, mono şi digliceride ale acizilor graşi, roşu allura, luteina, sunset yellow, sorbitol şi selac.
La 47% dintre produsele analizate s-au folosit coloranţi sintetici. Coloranţii sintetici (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, roşu allura, sunset yellow) pot provoca reacţii alergice, modificări cromozomiale, tulburări de respiraţie, dermatite şi au potenţial cancerigen. Produsele alimentare care conţin coloranţi sintetici nu sunt recomandate copiilor.
În ceea ce priveşte prezenţa aditivilor de mai sus în jeleurile analizate, situaţia se prezintă astfel:
· 93% din jeleurile analizate conţin acid citric (E330);
· 59% din jeleurile analizate conţin curcumina (E100);
· 50% din jeleurile analizate conţin carmin (E120);
· 45% din jeleurile analizate conţin ceară de carnauba (E903);
· 25% din jeleurile analizate conţin albastru briliant FCF (E133);
· 20% din jeleurile analizate conţin ceara de albine (E901);
· 18% din jeleurile analizate conţin complexe de cupru ale clorofilinelor (E141);
· 18% din jeleurile analizate conţin sorbitol (E420);
· 16% din jeleurile analizate conţin citrat de sodiu (E331);
· 11% din jeleurile analizate conţin mono şi digliceride ale acizilor graşi (E471);
· 9% din jeleurile analizate conţin antocianine (E163);
· 9% din jeleurile analizate conţin albastru patent V (E131);
· 9% din jeleurile analizate conţin caramel sulfit de amoniu (E150d);
· 9% din jeleurile analizate conţin extract de ardei rosu (E160c);
· 7% din jeleurile analizate conţin selac (shellac) (E904);
· 7% din jeleurile analizate conţin glicerol/glicerina (E422);
· 7% din jeleurile analizate conţin beta caroten (E160a(ii);
· 7% din jeleurile analizate conţin acid malic (E296);
· 5% din jeleurile analizate conţin citrat trisodic (E331);
· 5% din jeleurile analizate conţin dioxid de titan (E171);
· 5% din jeleurile analizate conţin gelatina (E441);
· 5% din jeleurile analizate conţin beta – apo- 8 carotenal (E160a);
· 5% din jeleurile analizate conţin bicarbonat de sodiu (E500)
· 2% din jeleurile analizate conţin briliant blue (E133);
· 2% din jeleurile analizate conţin acid lactic (E270);
· 2% din jeleurile analizate conţin acid ascorbic (E300);
· 2% din jeleurile analizate conţin agar-agar (E406);
· 2% din jeleurile analizate conţin caramel simplu (E150a);
· 2% din jeleurile analizate conţin carbon vegetal (E153);
· 2% din jeleurile analizate conţin guma gellan (E418);
· 2% din jeleurile analizate conţin rosu allura (E129);
· 2% din jeleurile analizate conţin luteina (E161b);
· 2% din jeleurile analizate conţin sunset yellow (E110).
E100 – curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbţie scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greaţă, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficienţe de fier la anumite persoane.
E 110 – sunset yellow este un colorant portocaliu care poate da reacţii alergice (urticarie, rinită), reacţii anafilactice, modificări cromozomiale, dureri abdominale, indigestie, hiperactivitate. A fost interzis în Norvegia şi Finlanda. Copii nu trebuie să consume alimente care conţin acest colorant.
E 120 - carminul este un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
E 129 – roşu allura este un colorant roşu care poate da reacţii alergice. Nu este recomandat ca persoanele care suferă de astm să consume alimente care conţin acest colorant. A fost interzis în Japonia, Danemarca, Belgia, Franţa, Germania, Elveţia, Suedia, Austria şi Norvegia.
E 131 - albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reacţii alergice, dermatită, tulburări de respiraţie şi este potenţial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA şi Norvegia.
E 133 - albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.
E 150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.
E 150d – caramel sulfit de amoniu. Poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.
E 163 - antocianina, colorant roşu, albastru sau violet care se obţine prin extracţie cu apă acidulată, etanol, din diferite specii de fructe, legume sau alte plante alimentare.
E 171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E 171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar şi la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări şi la nivelul splinei şi rinichilor, dar şi sistemul imunitar a suferit modificări (negative) în urma administrării de E 171. Dioxidul de titan sau E 171 a fost clasificat de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.
E 220 – dioxidul de sulf folosit ca şi conservant. Încetineşte asimilarea vitaminei B1, poate produce dureri de cap, ameţeli, provoacă afecţiuni intestinale. Produce "astmul de sulfit" la persoanele sensibile.
E 270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator şi conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conţin E 270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.
E 296 – acid malic – Aditiv alimentar cu rol de conservant, stabilizator şi aromatizant, prezent în mod natural în majoritatea fructelor şi legumelor. Pentru uz industrial, se obţine prin sinteză chimică. Se utilizează conform cantităţilor prevăzute de reţete în sucuri, nectaruri, gemuri, jeleuri şi marmelade din fructe. Doza zilnică admisă nu este limitată şi nu produce efecte secundare, dar nu sunt permise dozele prea mari în alimentele destinate copiilor mici, deoarece aceştia au capacităţi reduse de metabolizare a acidului malic.
E 300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obţinut din glucoză şi care în cantităţi mari poate produce diaree, atacă smalţul dinţilor şi formarea calculilor la rinichi.
E 330 – acid citric - este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparţine clasei de acizi carboxidici şi este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale şi poate ataca smalţul dinţilor. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E 406 – agar-agar este o gumă vegetală care se obţine din alge marine de culoare roşie, fiind folosită ca agent gelificator. Poate inhiba absorbţia unor nutrienţi. A fost interzis în România importul de minijeleuri care au în compoziţie acest aditiv prin Ordinul nr. 319/2005 emis de Ministerul Sănătăţii.
E 418 – gumă gellan este un agent de creştere a vâscozităţii, fiind considerat inofensiv. A fost interzis în România importul de minijeleuri care au în compoziţie acest aditiv prin Ordinul nr. 319/2005 emis de Ministerul Sănătăţii.
E 420 – sorbitol este un îndulcitor artificial care poate cauza tulburări gastrice şi flatulenţă. Copii nu trebuie să consume alimente care conţin acest aditiv.
E 422 – glicerol/glicerina sau glicerolul se foloseşte ca umectant cu rol în păstrarea hidratării cerealelor pentru a menţine în mod artificial prospeţimea acestora. În industria alimentară, E 422 este folosit şi ca îndulcitor, conservant şi agent de îngroşare. Consumul de glicerol sau de alimente ce îl conţin poate produce dureri de cap, ameţeală, balonare, greaţă, sete şi diaree.
E 440 – pectină, agent de îngroşare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.
E 441 – gelatina este un agent gelifiant care se obţine prin hidroliza colagenului. Acest aditiv se obţine din pielea de porc, de bovine şi din oase de bovine. Acest aditiv poate da reacţii alergice.
E 471 – mono şi digliceride ale acizilor graşi - aditivii E 471 conţin amestecuri de mono-di-esteri de glicerină ai acizilor graşi prezenţi în uleiuri şi grăsimile alimentare. Mai pot conţine şi mici cantităţi de acizi graşi liberi şi glicerină.
E 500 – bicarbonatul de sodiu este un agent de afânare reprezentând o componentă a prafului de copt.
E 901 – ceara de albine este un aditiv folosit pentru a da strălucire unor produse alimentare şi care poate da reacţii alergice.
E 903 – ceară de carnauba este un aditiv folosit pentru a da strălucire produselor şi care poate produce iritaţii la nivelul pielii.
E 904 – shellac este un aditiv folosit pentru a da strălucire unor produse alimentare şi care poate produce iritaţii la nivelul pielii.
„Jeleul tradiţional este un preparat dulce făcut din suc de fructe fiert cu zahăr şi care are un aspect gelatinos. Jeleurile industriale nu au nimic în comun cu jeleurile tradiţionale, nefiind altceva decât amestecuri de pectine (E440) sau gelatine (E441), uleiuri, apă, arome, cantităţi infime de suc/concentrat din fructe (0,2% şi 7,5%) la numai 48% dintre produsele analizate, aditivi alimentari şi zahăr în exces sub diverse forme. Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţă a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce şi alte probleme de sănătate, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. Deci, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătăţii. Este mesajul pe care îl auzim de câţiva ani, însă foarte puţini dintre noi îl înţeleg, deoarece nu au cunoştinţe elementare de nutriţie. Aceste produse sunt lipsite de nutrienţi, generează impresii olfactive artificiale şi nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universităţi şi instituţii medicale de prestigiu, experţii în nutriţie şi medicii pediatri nu recomandă folosirea acestor produse în alimentaţia copiilor, dar nici în cea a adulţilor cu afecţiuni medicale precum boli cardiovasculare, metabolice şi neurovegetative. Având în vedere numărul mare de substanţe chimice din astfel de produse, solicităm menţionarea pe etichetă a unui mesaj de atenţionare de tipul A NU SE CONSUMA DE CĂTRE COPII.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
“Ne este greu să credem întâmplări sau lucruri, până nu le vedem sau ni se întâmplă. Suntem obisnuiţi să explicăm, să demonstrăm şi nu de puţine ori să ne justificăm. Aşa facem şi când ne ascundem în spatele unor plăceri nevinovate. Nevinovate, nevinovate, dar ce alegem atunci când raţiunea ne spune că nu este bine, dar impulsul şi dorinţa, tocmai pe dos? Şi cel mai bun exemplu sunt dulciurile. Ne este greu să credem că aproape singurul dulce cu adevărat sănătos, consumat în cantităţi rezonabile este ciocolata neagră cu peste 70% cacao, fabricată din seminţele arborelui de cacao şi plină de antioxidanţi. Ce facem însă cu restul de dulciuri care umplu rafturile magazinelor? Ce să facem, le privim şi trecem mai departe. De ce? Pentru că sunt mai mult chestii sau bazaconii, doar dulciuri nu. Haideţi să ne gândim ce conţin de fapt. Mai întâi zahăr sub diferite forme, apoi coloranţi şi arome de tot felul, să fie diferite. Şi nu, nu am uitat E-urile. Nu. Sunt din cele mai bune, aşa cum scrie şi producătorul. Nu că şi-ar dori, dar e obligat. Să le luăm pe rând, E 129 sau Roşu Allura, este cunoscut că poate afecta negativ atenţia şi activitatea copiilor. Roşu allura este un colorant sintetic roşu-portocaliu folosit în dulciuri, băuturi, condimente, medicamente şi cosmetice. E 129 a fost introdus la începutul anilor ’80 pentru a înlocui amarantul E 123, în SUA unde acesta a fost interzis. Roşu allura este o pulbere de culoare roşu-închis. De obicei, este o sare de sodiu, dar poate fi, de asemenea, folosit ca săruri de calciu şi potasiu. Roşu allura a fost iniţial fabricat din gudron de cărbune, dar acum este realizat în cele mai multe cazuri, din petrol. Există impresia greşită că acest aditiv alimentar este obţinut dintr-o insectă. Acest lucru nu este adevărat, iar colorantul obţinut dintr-o insectă este carminul, ce se obţine din coşenilă. E 129 este interzis în Danemarca, Belgia, Franţa, Germania, Elveţia, Suedia, Austria şi Norvegia. Şi credeţi că e de ajuns? Nici vorbă. E 110 (galben portocaliu sau sunset yellow) este unul dintre aditivii alimentari incriminaţi de cercetătorii de la Universitatea Soumphton ca fiind extrem de periculoşi pentru copii. Acesta este un colorant azoic, de sinteză care se găseşte în general în alimentele fermentate care au nevoie de tratament termic. Pentru a vă feri copii de efectele lui nocive, citiţi cu atenţie etichetele produselor de marţipan, a ruladelor, marmeladelor, gemurilor de caise, băuturilor, ciocolatelor calde, supelor la plic, sosurilor de brânză, îngheţatelor şi a altor dulciuri. Testele realizate până acum arată că E 110 este unul dintre cei mai periculoşi coloranţi folosiţi în industria alimentară. Poate provoca alergii mai ales persoanelor sensibile, agravând şi crizele de astm. De asemenea, galbenul-portocaliu poate produce congestie nazală, brohoconsticţie, distrugeri cromozomiale, spasme vasculare. Colorantul afectează şi sistemul gastrointestinal, ducând la dureri gastrice şi la blocarea enzimelor digestive, în cazul consumului în exces. Copiii sunt cei mai afectaţi de consumul aditivului sunset yellow. În timp, acesta declanşează sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD), mai ales dacă este folosit în combinaţie cu conservantul E 211 (benzoat de sodiu). Din cauza multiplelor sale efecte adverse, autorităţile din Finlanda şi Norvegia au hotărât interzicerea aditivului E 110. În restul ţărilor din Uniunea Europeană, doza zilnică admisă este de 2,5 mg/kg corp. Dragii mei, sănătatea începe încă din copilărie, iar modul în care cresc şi se dezvoltă copii noştri depinde de cât şi cum înţelegem noi să-i educăm. Copii capătă obiceiurile pe care le văd în familie, iar adulţii devin robii obisnuinţelor din care ies numai când boala ii scoate din casă. Citiţi cu atenţie eticheta produselor pe care le cumpăraţi, indiferent dacă sunt dulci, acre sau sărate.” Dr. Florin Ioan Bălănică, Consultant Personal de Nutriţie şi Sănătate, Fondator „ Şcoala Pentru Sănătate şi Longevitate”.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
