Constat cu tristeţe faptul că unii membri ai Consiliului Românilor de Pretutindeni continuă seria dezinformărilor în ceea ce priveşte funcţionarea acestui for precum şi metodologia de alegere a candidaturilor şi organizarea Congresului din sânul căruia este ales Consiliul.
Voi puncta textual unde sunt dezinformările:
1. Consiliul Românilor de Pretutindeni NU acceptă controlul politicienilor şi NU raportează Partidului Mişcarea Populară şi nici unui alt partid politic!
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Consider această afirmaţie extrem de gravă. Partidul Mişcarea Populară nu urmăreşte controlul politic al acestui Consiliu ci dimpotrivă doreşte ca acest for să funcţioneze apolitic, fară constrangerea politică ce poate rezulta prin prezenţa la şedinţele sale a unei persoane numite pe criterii politice cum este cazul domnului Iane, secretar de stat în MRP. Organizarea Congresului trebuie sa ramâna apanajul Comisiilor pentru Relaţia cu Românii de pretutindeni de la Senat si Camera Deputaţilor, rolul MRP fiind limitat doar la un ajutor ethnic, punctual pentru organizarea lucrărilor Congresului, fară ca acest minister să intervină în cadrul lucrărilor Comisiilor, Congresului sau Consiliului.
În conformitate cu art. 9 alineatul 4 din Legea 299/2007 Consiliul Românilor de Pretutindeni "furnizează informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, D.R.R.P. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti. ".
La preluarea mandatelor noilor parlamentari de Diaspora s-a constatat lipsa unor indicii de activitate din partea Consiliului ceea ce a facut ca în Comisia pentru Romanii de Pretutindeni sa se ceară nişte indicii de activitate prin intermediul stabilirii unui raport de activitate.
Membrii Comisiei au întâmpinat un refuz categoric din partea membrilor prezenţi ai Consiliului (lucru ciudat , aceleaşi persoane care sunt vocale astăzi) deşi organizarea Congresului şi plata cheltuielilor aferente acestuia se efectuează de la Bugetul de Stat prin intermediul Camerei Deputaţilor.
În anul 2016, din cei 300.000 euro alocaţi pentru organizarea Congresului, au fost cheltuiţi doar 19%, fara a avea cunoştinta de modalitatea de cheltuire a banilor rămaşi.
In acest sens, am venit cu propunerea ca din acesti bani, să se acopere şi chletuielile de transport şi cazare ale celor 300 de participant la congres.
Este de datoria aleşilor de Diaspora să ştie daca fondurile alocate acestui for sunt utilizate în mod transparent şi mai ales să ştie dacă aceşti bani cheltuiţi produc şi beneficii pentru românii de pretutindeni.
Din acest punct de vedere precum şi luarea în considerare a acuzelor publice şi a semnalelor de alarmă trase de către Presedintele Executiv al Consiliului, domnul Tommy Tomescu, au facut să apară mari semne de intrebare. Domnul Tomescu acuzându-şi colegii de Consiliul de falsificarea unor acte oficiale, respectiv falsificarea Regulamentului de functionare al Consiliului astfel încat cei aleşi sa ramănă pe post 3 sau 4 ani. Aceleaşi persoane au cerut în Comisie primirea statutului de funcţionar al statului acompaniat de privilegiile aferente acestui statut. Probabil din dezinteres personal sau din prea multa dorinţă de punere în slujba celor peste 5 milioane de români din afara granitelor.
Cu alte cuvinte, aceste persoane au vazut prin accesul în acest for posibilitatea realizării ambiţiilor personale. RUSINOS si REGRETABIL
Deoarece au apărut probleme şi acuzaţii grave la adresa Consiliului Românilor de Pretutindeni, consider ca mandatul acestuia s-a încheiat la un an de la data ultimului Congres în care a fost ales, adica 25.06.2017
Din punctul meu de vedere functionarea actuala a Consiliului se face prin încalcarea legii.
2. Prezentarea unor liste de semnaturi si punerea lor la dispozitia organismului insarcinat cu organizarea congresului, fara ca fiecare semnatura sa fie insotita de acceptul persoanei semnatare ca datele sale sa fie prelucrate de catre acest organism, contravine Directivei Uniunii Europene cu privire la protectia datelor personale.
Directiva stipuleaza ca sintagma „Datele cu caracter personal” se referă la - orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale etc ".
In conformitatea cu prevederile a Legii nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, art. 3, lit a) prelucrarea datelor cu caracter personal reprezinta orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea;
De asemenea, Art. 5 al a Legii nr. 677 din 21 noiembrie 2001 reglementeaza condiţiile de legitimitate privind prelucrarea datelor cu caracter personal, astfel:
Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu excepţia prelucrărilor care vizează date din categoriile menţionate la art. 7 alin. (1), art. 8 şi 10, din lege, poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul în mod expres şi neechivoc pentru acea prelucrare.
Tot Directiva precizeaza: Cu ocazia prelucrării datelor personale, persoanele ale c de unele drepturi executorii, precum:
- dreptul de a fi informat într-un limbaj clar şi pe înţelesul persoanei cu privire la prelucrarea datelor personale;
- dreptul de a avea acces la datele personale;
- dreptul de a rectifica orice informaţie eronată sau incompletă;
- dreptul, în unele cazuri, de a vă opune prelucrării datelor în baza unor prevederi legale.....etc.
Prin urmare, nefurnizarea acceptului semnatarului in privinta prelucrarii datelor sale personale, face duce la încălcarea atât a Directivei Europene, încălcarea unui drept fundamental garantat de Uniunea Europeană, cât şi a legislaţiei naţionale în domeniu.
Din acest motiv am propus eliminarea listelor cu semnaturi de sustinere si aplicarea altor criterii de validare a candidaturilor.
Utilizarea datelor personale fara acordul scris al persoanei este o incalcare a legii.
3. Într-o Comisie parlamentară precum cea a Românilor de Pretutindeni, parlamentarii nu expun puncte de vedere ale partidului din care provin ci puncte de vedere ale romanilor din Diaspora, deoarece un parlamentar este ales contrar unei persoane susţinute de o listă restransa de persoane.
În circumscriptia 43 eu ma ocup de doleantele tuturor românilor, indiferent de afinitatea lor politica.
Pe de altă parte, conform relatării membrilor prezenti ai Consiliului, la şedinţele Consiliului organizate pe Skype, participă şi secretarul de stat domnul Iane, un secretar de stat numit politic, iar acest lucru nu pare să îi deranjeze pe "luptatorii" pentru depolitizarea Consiliului, persoane care refuză sa puna la indemâna alesilor din Diaspora un script cu activitatea lor.
Cine oare instrumentează aceste persoane cu ajutorul cărora Consiliul este decridibilizat când voinţa noastra este sa îl facem funcţional şi cu adevarat reprezentativ?!
Trec sub tăcere încercarea membrilor Consiliului de a crea un impediment pentru cei fără studii, cerând ca diplomele de studii să fie un criteriu de selecţie a candidaturilor. Doamnelor si domnilor consilieri, membri ai unui for care funcţionează opac, bunul simţ....... bunul simţ îl găseşti mai degrabă la cei care ştiu ce înseamna cu adevarat munca.
Confor, art. 7 din Constituţia României, Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.
Orice român din Diaspora trebuie sa aibă dreptul intrării în acest Consiliu, fără criterii artificiale dictate de voi ci prin prisma muncii pe care o face in interesul comunităţii de români din care provine!
Doru Petrişor Coliu
Deputat Circumscripţia electorală nr. 43 - Diaspora
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
