Membrii afiliaţi ai Federaţiei Române de Fotbal îşi vor alege, miercuri, în cadrul Adunării Generale, preşedintele pentru următorii patru ani, având posibilitatea de a opta între Răzvan Burleanu, Ionuţ Lupescu, Marcel Puşcaş şi Ilie Drăgan. Cei patru luptă şi pentru notorietatea şi puterea pe care le aduce un astfel de post, dar şi pentru a conduce federaţia cu cel mai mare buget din sportul românesc, peste 15 milioane de euro anual.
Dosarul de candidatură al lui Sorin Răducanu a fost respins pentru că nu a îndeplinit numărul de propuneri regulamentar.
Actualul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, este cel mai tânăr şef de la Casa Fotbalului, ajungând în funcţie în 2014, la vârsta de 29 de ani. Plecat atunci din postura de outsider, principalul favorit fiind Gheorghe Popescu, Burleanu a beneficiat din plin de condamnarea fostului internaţional în Dosarul Transferurilor, cu doar o zi înaintea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al FRF.
Răzvan Burleanu, fost preşedinte al Federaţiei Române de Minifotbal şi al celei europene, a câştigat alegerile FRF din 2014, învingându-l în turul doi pe fostul preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor, Vasile Avram. El a beneficiat atunci şi de ajutorul acordat de candidaţii Gheorghe Chivorchian şi Marcel Puşcaş, care i-au cedat voturile şi care au ocupat ulterior funcţii de conducere în federaţie.
Burleanu, fost angajat al Administraţiei Prezidenţiale, dar şi al Biroului Electoral Central, a venit cu un suflu nou la Federaţia Română de Fotbal, cu un discurs demn de mediul corporatist, care i-a acaparat rapid pe oamenii de fotbal, astfel încât în scurt timp, doar câţiva i-au mai rămas ostili. În mandatul său a încercat să restructureze federaţia din punct de vedere organizatoric, încercând să modifice cam tot ceea ce exista în vremea predecesorului său, Mircea Sandu, pe care l-a acuzat periodic că a lăsat o „grea moştenire”. A angajat foarte mulţi oameni noi, din afara fenomenului, dar a încercat şi să profite de imaginea unor nume grele ale fotbalului, precum Miodrag Belodedici, Adrian Mutu, Marcel Răducanu sau Dumitru Dumitriu.
Răzvan Burleanu a atras în federaţie şi mai mulţi ziarişti, pe care i-a angajat la Biroul de presă, dar şi în posturi de consilieri sau în stafurile echipelor naţionale, lăsând impresia că este foarte preocupat de imaginea pe care o are instituţia pe care o conduce. În acelaşi timp, după ce a dat afară mai mulţi angajaţi la începutul mandatului său, federaţia a pierdut majoritatea proceselor intentate de aceştia, fiind obligată să le acorde şi despăgubiri.
La capitolul modificări importante efectuate în mandatul lui Burleanu pot fi trecute şi schimbarea emblemei echipei naţionale sau a sponsorului tehnic. De asemenea, Burleanu a fost primul preşedinte al FRF care a angajat un străin în funcţia de selecţioner al echipei naţionale, germanul Christoph Daum. Dacă la început mişcarea a fost privită cu înţelegere de către lumea fotbalului, din ce în ce mai multe voci s-au ridicat împotriva lui Burleanu odată cu eşecurile înregistrate de către echipa naţională de seniori, cu Daum la cârmă.
Ionuţ Lupescu, 49 de ani, este reprezentantul „Generaţiei de aur” la aceste alegeri, fiind susţinut de majoritatea fostelor glorii ale fotbalului românesc. Cei mai mulţi dintre ei nu au însă drept de vot la alegerile de luni.
Fiul fostului mare fotbalist Nicolae Lupescu s-a decis destul de greu să candideze pentru funcţia supremă în fotbalul românesc, după ce a renunţat la postul de director tehnic al UEFA. Ca jucător, Ionuţ Lupescu s-a făcut remarcat la Dinamo Bucureşti, echipă pentru care a jucat în mai multe rânduri, şi la echipa naţională a României, unde are 74 de selecţii. În străinătate, Lupescu a jucat la Bayer Leverkusen, Borussia Moenchengladbach, Bursaspor şi Al Hilal.
A antrenat pentru o scurtă perioadă pe FCM Bacău şi FC Braşov, după care a devenit director general în cadrul Federaţiei Române de Fotbal, condusă la acea dată de Mircea Sandu. Actualul preşedinte Răzvan Burleanu l-a acuzat în campania electorală pentru alegerile de luni că în perioada în care a ocupat funcţia de conducere în FRF ar fi favorizat anumite persoane din anturajul său prin acordarea unor comisioane.
Ca angajat al UEFA, Ionuţ Lupescu, poreclit „Kaiserul”, a condus departamentul tehnic, alături de celebrul tehnician englez Sir Alex Ferguson, ocupându-se şi de dezvoltarea fotbalului.
Printre obiectivele pe care şi le-a trasat în campania pentru postul de preşedinte al FRF se află un plan de dezvoltare a fotbalului pentru următorii 10 ani, crearea unui comitet strategic pentru fotbal şi o evaluare cât mai aproape de adevăr a numărului de antrenori şi jucători.
Fostul fotbalist Marcel Puşcaş, 57 de ani, se află pentru a doua oară în postura de candidat la şefia FRF, după ce în urmă cu patru ani a ieşit în primul tur de scrutin. În schimbul voturilor pe care i le-a cedat în turul doi lui Răzvan Burleanu, acesta a fost cooptat în echipa acestuia, ocupând funcţia de director de dezvoltare în FRF. În ultimul an de mandat al lui Burleanu, Puşcaş l-a criticat în mai multe rânduri pe preşedintele FRF, fiind primul dintre cei patru candidaţi care a anunţat că va intra în cursă.
Ca fotbalist, Puşcaş a evoluat la Crişul Oradea, FC Bihor, Steaua Bucureşti, Rapid Bucureşti, CS Târgovişte şi Steaua Mizil. El a antrenat la finalul carierei de jucător echipele CS Târgovişte şi Rapid Bucureşti. Marcel Puşcaş a ocupat şi funcţia de preşedinte de club la Viitorul Oradea şi Steaua Bucureşti, iar în perioada 2002 – 2004 a fost agent de jucători.
Printre punctele pe care şi-ar dori să le îndeplinească din postura de preşedinte al FRF se află triplarea veniturilor anuale obţinute de FRF, acum la 12 milioane de euro, făcând o comparaţie cu Ungaria, care obţine 40 de milioane de euro. De asemenea, Puşcaş doreşte revenirea la 18 echipe în Liga I şi crearea a două serii în Liga a II-a şi opt în Liga a III-a.
Ilie Drăgan, 33 de ani, este cel de-al patrulea candidat la preşedinţia FRF şi cel mai slab cotat în această cursă, el însuşi declarând că scopul său este acela de a ajunge preşedinte al Asociaţiei Municipale de Fotbal Bucureşti.
Drăgan este absolvent al ANEFS, specializare management sportiv, şi deţine împreună cu alţi doi asociaţi un club de fotbal pentru copii, 3 Kids Sport, în Bucureşti. În perioada 2014 – 2016 a fost lector la Şcoala Federală de Antrenori din cadrul Federaţiei Române de Fotbal, de unde a plecat când şi-a anunţat candidatura la preşedinţia AMFB, care i-a fost de altfel respinsă. El deţine licenţa de antrenor UEFA A.
Ilie Drăgan a fost fotbalist junior la Rapid, ca senior evolând doar la nivelul Ligii a IV-a.
La alegerile pentru preşedinţia FRF care vor avea loc miercuri în cadrul Adunării Generale de la Casa Fotbalului vor avea drept de vot 257 de membri afiliaţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
