CRONOLOGIE: 2022, anul în care sportul i-a pierdut pe Pele, Ana Pascu, Sinisa Mihajlovic şi Mino Raiola

Lumea sportului a pierdut mai multe nume marcante în 2022, printre cei trecuţi în nefiinţă numărându-se Pele, Ana Pascu, Sinisa Mihajlovic şi Mino Raiola.

IANUARIE

5 ianuarie, Olga Orban-Szabo (scrimă)

Prima medaliată olimpică şi prima campioană mondială a scrimei româneşti, a încetat din viaţă la 83 de ani. Ea a câştigat prima medalie olimpică pentru scrima românească în 1956, la Jocurile de la Melbourne. Floretista născută la Cluj a teminat întrecerea din Australia cu argintul la gât în competiţia individuală. Tot ea a devenit în 1962, la Buenos Aires, şi prima campioană mondială la floretă individual. Olga Orban-Szabo a ajutat echipa României de floretă să câştige primul titlu suprem, la Havana, în 1969. Din echipa medaliată cu aur în Cuba au mai făcut parte Maria Vicol, Ileana Gyulai, Ecaterina Stahl şi Ana Pascu.

În cariera sa, Olga Orban-Szabo a participat la 5 ediţii ale Jocurilor Olimpice. 11 medalii strălucesc în palmaresul său: 3 la Jocurile Olimpice (1 argint - 2 bronz) şi 8 la Campionatele Mondiale (2 aur- 3 argint- 3 bronz), anunţă Federaţia Română de Scrimă.

5 ianuarie, Mircea Stoenescu (fotbal)

Mircea Stoenescu, fost jucător şi conducător al clubului Dinamo Bucureşti, a încetat din viaţă la 78 de ani. "Jandarmul lui Dobrin" a avut o carieră impresionantă: 3 titluri de campion cu Dinamo: 1962, 1971, 1973; Cupa României cu Dinamo: 1968; 2 titluri de campion la Academia clubului, unul la juniori (1961) şi altul la "pitici" (1959); arbitru divizionar A din 1981 şi arbitru internaţional; Maestru emerit al sportului; Secretar, director general, preşedinte executiv al FC Dinamo Bucureşti; Membru al Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal; Membru al Comisiei de Analiză a Campionatului Naţional; Membru al Comisiei de Disciplină şi de Recurs în cadrul Ligii Profesioniste de Fotbal; Observator de joc şi de arbitraj din partea LPF şi FRF; Antrenor al echipei Dinamo Victoria în eşaloanele inferioare ale Capitalei.

18 ianuarie, Paco Gento (fotbal)

Francisco "Paco" Gento, jucător legendar al clubului Real Madrid, a decedat la vârsta de 88 de ani. Extrema stângă a jucat 428 de meciuri în campionat pentru Real Madrid, marcând de 128 de ori. În toate competiţiile, el a jucat 600 de partide cu Real şi a înscris de 182 de ori. Gento a evoluat, în total, 18 ani la gruparea madrilenă, între 1953 şi 1971, câştigând 24 de trofee, printre care 12 titluri în LaLiga, de şase ori Cupa Campionilor Europeni, cinci la rând, un record, două cupe ale Spaniei şi o dată Cupa Intercontinentală.

Gento a strâns 43 de selecţii la echipa naţională a Spaniei.

24 ianuarie, Szilveszter Csollany (gimnastică)

Fostul gimnast maghiar Szilveszter Csollany, dublu medaliat olimpic, a murit din cauza Covid-19, la vârsta de 51 de ani. El era antivaccinist, dar a fost nevoie să se vaccineze deoarece lucra cu copii.

Campion european în 1998, Csollany a câştigat o medalie de argint la Jocurile Olimpice de la Atlanta în 1996, înainte de a câştiga aurul la Sydney în 2000, de fiecare dată la inele. După ce s-a retras în 2003, a devenit antrenor şi a lucrat pentru un mic club din Austria.

FEBRUARIE

1 februarie, Maurizio Zamparini (fotbal)

Personaj istoric din fotbalul italian, fostul patron al cluburilor Venezia şi Palermo, Maurizio Zamparini, a murit la vârsta de 80 de ani, la Ravenna, din cauza unor complicaţii provocate de o peritonită.

Antreprenor în domeniul construcţiilor, Zamparini s-a făcut cunoscut mai întâi în lumea fotbalului când a preluat clubul Venezia în 1987. Echipa se afla în a patra divizie italiană şi a reuşit să o ducă în Serie A în 1998. Dar Zamparini este cunoscut mai ales pentru perioada petrecută la Palermo, el cumpărând clubul în 2002, cu ambiţia de a-l aduce în elita fotbalului italian. Zamparini a reuşit să ducă Palermo în Serie A la doi ani de la preluare, iar sub conducerea sa, echipa s-a calificat de mai multe ori în competiţiile europene şi a promovat nume mari ale fotbalului, precum Javier Pastore, Edinson Cavani şi Paulo Dybala. După probleme financiare, Palermo a retrogradat la sfârşitul sezonului 2017, iar Zamparini a vândut clubul unei companii londoneze.

Zamparini a fost un personaj cu caracter vulcanic, un mare consumator de antrenori. Supranumit "devoratorul de antrenori", el a înlocuit nu mai puţin de 40 de tehnicieni pe banca echipelor sale.

23 februarie, Ion Zare (fotbal)

Fostul internaţional Ion Adrian Zare a murit la vârsta de 62 de ani. Zare a îmbrăcat de şapte ori tricoul echipei naţionale a României, în perioada 1984-1987, fiind prezent şi la EURO ’84, unde a bifat 45 de minute, în meciul cu RFG, când l-a înlocuit pe Gheorghe Hagi. În carieră, el a evoluat pentru FC Bihor, Dinamo, Victoria şi Flacăra Moreni, ulterior plecând în Ungaria, unde a îmbrăcat tricoul formaţiilor Siofok şi Pecs.

MARTIE

19 martie, Federico Aramburu (rugby)

Fostul internaţional argentinian Federico Aramburu (42 de ani) a fost împuşcat mortal la Paris. Aramburu, care a evolyat la Biarritz, Perpignan şi Dax, se afla la Paris din motive personale, el locuind în Ţara Bascilor.

25 martie, Maksim Kagal (kickboxing)

Maksim Kagal, campion mondial la kickboxing, a murit la Mariupol, e luptând pentru Ucraina, în Batalionul Azov, în războiul cu forţele ruse. Kagal avea 30 de ani.

29 martie, Miguel Van Damme (fotbal)

Portarul echipei Cercle Bruges, Miguel Van Damme, care suferea de leucemie, a decedat la doar 28 de ani. Van Damme era legitimat la Cercle Bruges din 2013.

În 2016, el a fost diagnosticat prima oară cu leucemie. După o luptă de doi ani şi jumătate, el a învins boala la începutul anului 2019. Câteva luni mai târziu, cancerul a revenit, iar Van Damme a fost supus unui transplant. În 2020, el a anunţat din nou că boala a recidivat.

APRILIE

1 aprilie, Petre Ivănescu (handbal)

Fostul mare handbalist a murit la vârsta de 85 de ani. Născut pe 15 aprilie 1936 la Bucureşti, Petre Ivănescu a fost unul dintre liderii primei mari generaţii de handbal în 7. Dublu campion mondial cu naţionala României (1961 şi 1964), Petre Ivănescu a câştigat cu Dinamo Cupa Campionilor Europeni în 1965, precum şi 13 titluri naţionale. S-a consacrat pe postul de inter dreapta, deşi era jucător de mâna dreaptă.

De mai bine de 40 de ani era stabilit în Germania, unde a făcut carieră ca antrenor. A antrenat la nivelul Bundesligii peste 30 de ani, timp în care a câştigat, printre altele, titlul cu Gummersbach în 1982 şi 1983 şi cu Tusem Essen (1986).

6 aprilie, Ana Pascu (scrimă)

Fosta mare scrimeră Ana Pascu, care a reprezentat România la cinci ediţii ale Jocurilor Olimpice şi a câştigat două medalii de bronz, a murit la 77 de ani.

Ana Pascu a reprezentat România la cinci ediţii ale Jocurilor Olimpice şi a câştigat două medalii de bronz. La Campionatele Mondiale a câştigat aurul la juniori în 1963 după care, la seniori, a urcat de 7 ori pe podiumul suprem: aur cu echipa la Havana 1969, argint la echipe 1970 şi de cinci ori a luat bronz 1967, 1971, 1973, 1974, 1975.

Cariera remarcabilă de sportiv a fost urmată de una impresionantă ca preşedinte de Federaţie, vicepreşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Scrimă. Decenii la rând, Ana Pascu a creat strategia scrimei româneşti şi dezvoltarea acesteia. Ana Pascu a condus Federaţia Română de Scrimă între 1982 -2013, record de longevitate în România, timp în care s-au cucerit 134 de medalii: 9 la Jocurile Olimpice, 57 la Campionatele Mondiale şi 68 la Campionatele Europene.

La nivel internaţional, Ana Pascu a fost membră a Comisiei de Regulament FIE, între 1984-1988, a Comisiei de Arbitraj FIE, între 1988-1996, a Comitetului Executiv FIE, între 1996-2004 şi vicepreşedinte al FIE, între 2004-2021.

13 aprilie, Freddy Rincon (fotbal)

Fostul star al fotbalului columbian Freddy Rincon a decedat la Cali, la două zile după ce a fost implicat într-un accident rutier. El avea 55 de ani.

Poreclit "El Coloso" ("Colosul"), Rincon a fost una dintre vedetele echipei naţionale a Columbiei la Cupa Mondială din 1990 din Italia şi a făcut parte din generaţia de aur care s-a calificat la trei turnee finale consecutive ale Cupei Mondiale (1990, 1994 şi 1998). În 1994 şi 1998, el a făcut parte din echipa care a jucat împotriva României şi a pierdut ambele meciuri, scoruri 1-3 şi 0-1.

El a jucat pentru Real Madrid (Spania), Napoli (Italia), Palmeiras şi Corinthians (Brazilia) şi America de Cali (Columbia).

30 aprilie, Mino Raiola (fotbal)

Celebrul agent de jucători Mino Raiola, care a impresariat jucători ca Paul Pogba, Erling Haaland şi Zlatan Ibrahimovici, a încetat din viaţă la vârsta de 54 de ani.

Mino Raiola, născut în Italia în 1967, şi crescut în Olanda, a reprezentat de-a lungul carierei peste 20 de staruri ale fotbalului mondial, fiind considerat unul dintre cei mai importanţi agenţi de fotbalişti din lume.

În 2020, Forbes îl plasa pe Raiola pe locul 4 în topul impresarilor din sport, cu o avere de 84,7 milioane de dolari şi contracte în valoare de 847,7 milioane de dolari. Primele trei poziţii erau ocupate de Scott Boras (baseball – contracte de 3,2 miliarde de dolari, avere de 161,1 milioane de dolari), Jonathan Barnett (fotbal – contracte de 1,4 miliarde de dolari, avede de 142,3 milioane de dolari) şi Jorge Mendes (fotbal – contracte de un miliard de dolari, avere de 104 milioane de dolari).

MAI

1 mai, Ivica Osim (fotbal)

Ivica Osim, fost internaţional iugoslav şi selecţioner al Iugoslaviei, a încetat din viaţă la vârsta de 80 de ani.

Printre performanţele sale se numără calificarea echipei Iugoslaviei în sferturile de finală ale Cupei Mondiale din 1990, fază în care iugoslavii au pierdut la lovituri de departajare în faţa Argentinei lui Diego Maradona.

De-a lungul carierei de jucător a evoluat pentru Zeljeznicar, Zwolsche Boys, Sedan, Valenciennes şi ultima dată, până în 1978, Strasbourg. Pentru naţionala Iugoslaviei, a jucat în 16 meciuri şi a marcat opt goluri în perioada 1964-1969. A antrenat echipele Zeljeznicar, Partizan, Panathinaikos, Sturm Graz, JEF United Chiba, dar şi naţionalele Iugoslaviei şi Japoniei.

IUNIE

2 iunie, Laszlo Sajtos (fotbal)

Fostul arbitru şi observator a decedat la 60 de ani, în urma unui accident rutier.

Născut pe 12 martie 1962, Laszlo Sajtos a arbitrat 28 de meciuri în prima divizie, în perioada 1996-1999. După retragerea din arbitraj, acesta a activat ca observator FRF.

18 iunie, Constantin Eftimescu (fotbal)

Fostul jucător şi conducător Constantin Eftimescu a murit la vârsta de 70 de ani. În 10 ani de carieră în poarta echipei din Ştefan cel Mare, în două perioade, 1971-1973 şi 1976-1984, Eftimescu a apărat aproape 100 de meciuri pentru Dinamo în toate competiţiile, campionat, Cupa României şi cupele europene.

6 este numărul echipelor la care Eftimescu a evoluat în carieră: Dinamo Bucureşti (1971-1973 şi 1976-1984), Dinamo Slatina (1973-1976), Victoria Bucureşti (1984-1986), Delta Dinamo Tulcea (1986-1987), CS Târgovişte (1987-1988) şi Chimia Rm. Vâlcea (1988-1989).

7 trofee a câştigat Eftimescu la Dinamo. A cucerit titlul de campion al României (1973, 1977, 1982, 1983, 1984), Cupa României (1982, 1984) şi a participat la cea mai importantă performanţă a echipei din Ştefan cel Mare în cupele europene, semifinalele Cupei Campionilor Europeni în 1984.

IULIE

21 iulie, Uwe Seeler (fotbal)

Uwe Seeler, fostă legendă a fotbalului german şi a clubului Hamburger SV, a încetat din viaţă. El avea 85 de ani.

Seeler a fost unul dintre cei mai mari fotbalişti ai Germaniei. Vicecampion mondial în 1966 şi medaliat cu bronz în 1970, fost Balon de Bronz al Europei în 1960 şi cel mai bun fotbalist german al anului în 1960, 1964 şi 1970. Uwe Seeler a disputat 476 de meciuri pentru Hamburger SV, marcând 404 goluri şi a adunat 72 de selecţii cu 43 de goluri înscrise pentru naţionala Germaniei.

AUGUST

30 august, Gheorghe Berceanu (lupte)

A încetat din viaţă Gheorghe Berceanu, fost campion olimpic şi mondial la lupte. Născut în 1949, el a început să practice luptele greco-romane la Clubul Electroputere din Craiova, sub îndrumarea antrenorului Ilie Marinescu, după care s-a transferat la clubul Steaua Bucuresti unde a fost legitimat până la retragerea din activitatea sportivă.

În limitele categoriei 48 kg a cucerit opt titluri naţionale. A participat la două ediţii ale JO, în 1972, la Munchen, unde a cucerit titlul olimpic, şi în 1976, la Montreal, unde a obţinut medalia de argint.

A fost triplu campion european, in 1970, 1972 si 1973 si dublu campion mondial, in 1969 si 1970.

După retragerea din activitatea competiţională a devenit antrenor la secţia de lupte greco-romane a clubului Steaua Bucureşti.

A primit titlul de Spotiv Emerit, iar in 2000 i-a fost conferit Ordinul national „Pentru Merit” în grad de cavaler.

SEPTEMBRIE

11 septembrie, Florin Hidişan (fotbal)

Florin Hidişan, fost fotbalist la Universitatea Cluj, FC Argeş sau Pandurii Târgu Jiu, a murit la doar 40 de ani. El avea cancer la stomac.

OCTOMBRIE

3 octombrie, Florin Zalomir (scrimă)

Florin Zalomir a fost găsit decedat într-un imobil din Otopeni. Zalomir, care avea 41 de ani, a fost găsit împuşcat.

Fost campion mondial, european şi vicecampion olimpic la scrimă, Zalomir s-a retras din activitate în 2012.

Florin Zalomir şi-a început cariera de sabrer la 10 ani, la Iaşi, cu antrenorul Iulian Biţucă, iar în 2006 s-a transferat la CS Dinamo Bucureşti.

De-a lungul anilor, Florin Zalomir a cucerit de mai multe ori Campionatul Naţional şi Cupa României, iar pe plan internaţional a devenit Campion European, Campion Mondial şi Vicecampion Olimpic cu Echipa României.

Şi-a încheiat cariera de sportiv profesionist în 2012, după Jocurile Olimpice de la Londra, la 31 de ani.

După retragere, Florin Zalomir a continuat activitatea ca antrenor.

11 octombrie, Victor Steeman (motociclism)

Pilotul olandez Victor Steeman, concurent în Campionatul Mondial de motociclism Supersport 300, a murit din cauza rănilor grave suferite la o cursă din Portugalia. Steeman (Kawasaki) a fost implicat într-un accident cu mai mulţi concurenţi pe circuitul Algarve. El a primit îngrijiri la circuit, după care a fost transferat cu elicopterul la spitalul Faro. Însă pilotul în vârstă de 22 de ani nu a supravieţuit.

Steeman pornise în cursa din Portugalia cu şanse matematice să câştige titlul mondial.

21 octombrie, Masato Kudo (fotbal)

Atacantul internaţional japonez Masato Kudo, care a fost campion în Japonia şi a jucat şi în Statele Unite şi Australia, a murit la 32 de ani. Kudo a murit din cauza unei boli şi în urma unei intervenţii chirurgicale pe creier.

Kudo, care a avut patru selecţii la echipa naţională (2 goluri), a câştigat campionatul Japoniei în 2011 cu Kashiwa Reysol. A avut evoluţii scurte în MLS cu Vancouver Whitecaps şi în Australia cu Brisbane Roar.

NOIEMBRIE

15 noiembrie, Johan Hamel (fotbal)

Arbitrul francez Johan Hamel, în vârstă de 42 de ani, a încetat din viaţă, el suferind un accident vascular cerebral în timpul unui antrenament. Cu câteva zile înainte de deces, Hamel a fost arbitru asistent la meciul Paris Saint-Germain – Auxerre, scor 5-0, din Ligue 1.

29 noiembrie, Andres Balanta (fotbal)

A murit Andrés Balanta, un tânăr mijlocaş defensiv de 22 de ani, trecut pe la toate selecţiile de juniori ale Columbiei.  Campion cu Deportivo Cali sezonul trecut, Balanta era împrumutat din această vară la Atlético Tucuman (Argentina).

El s-a prăbuşit în timpul unui antrenament şi cel mai probabil a suferit un infarct.

30 noiembrie, Davide Rebellin (ciclism)

Ciclistul italian Davide Rebellin (51 de ani), câştigător al Turului Sibiului în anul 2013, a decedat lovit de un camion în timp ce se antrena.

Rebellin îşi încheiase cariera profesionistă în luna octombrie a anului 2021, dar mai participa la diverse curse. Accidentul a avut loc pe Drumul Regional 11, pe teritoriul municipalităţii Montebello Vicentino. Davide Rebellin a fost lovit de camion al cărui şofer nu a oprit după comiterea accidentului, dispărând de la locul faptei. El este căutat de poliţie.

Davide Rebellin a câştigat de-a lungul unei cariere începute în 1992 mai multe etape în Liege-Bastogne-Liege, Clasica de San Sebastian, La Fleche Wallonne, Amstel Gold Race sau Giro dell’Emilia. În palmaresul său mai figurează câştigarea unei etape din Turul Italiei (1996) şi Turul Sibiului (2013)

DECEMBRIE

4 decembrie, Nick Bollettieri (tenis)

Antrenorul american de tenis Nick Bollettieri a murit la vârsta de 91 de ani. El s-a confruntat cu probleme de sănătate în ultimii ani. În acelaşi timp, a evitat vizitele la medici din cauza fricii de injecţii.

Bollettieri este fondatorul academiei de tenis care poartă numele lui. 12 sportivi pe care i-a crescut au ajuns numărul 1 mondial. Printre aceştia se numără Maria Şarapova, surorile Serena şi Venus Williams, Monica Seles, Andre Agassi, Jim Courier.

În 2014, Bollettieri a fost inclus în Internaţional Tenis Hall of Fame.

Nick Bollettieri a fost unul dintre pionerii conceptului pregătirii jucătorilor de tenis în şcoli specializate.

16 decembrie, Sinisa Mihajlovic (fotbal)

Fostul jucător şi antrenor sârb Sinisa Mihajlovic a încetat din viaţă la vârsta de 53 de ani, bolnav de leucemie.

Sinisa Mihajlovic a anunţat în iulie 2019 că a fost diagnosticat cu o formă gravă de leucemie. A suferit de atunci trei cicluri de chimioterapie şi un transplant de măduvă osoasă. În tot acest timp, Sinisa Mihajlovic a antrenat echipa italiană Bologna, de unde a fost concediat în septembrie 2022.

În carieră, Sinisa a evoluat pentru echipele Vojvodina Novi Sad, Steaua Roşie Belgrad, AS Roma, Sampdoria, Lazio Roma şi Inter Milano, având 63 de selecţii şi 10 goluri pentru naţionala Iugoslaviei.

Ca tehnician a antrenat pe Bologna, Catania, AC Fiorentina, Sampdoria, AC Milan, Torino, Sporting Lisabona şi naţionala Serbiei.

27 decembrie, Florin Grapă (volei)

Florin Grapă, unul dintre antrenorii marcanţi în ultimele decenii în voleiul feminin românesc, a murit la 68 de ani.

Profesor Universitar Doctor la Universitatea din Bacău, Florin Grapă a fost unul dintre cei mai valoroşi antrenori din istoria voleiului românesc. De numele său se leagă toate performanţele formaţiei feminine Ştiinţa Bacău, pe care a preluat-o în 1988, când echipa era în liga secundă şi pe care a condus-o şi a iubit-o până la în ultimele clipe ale vieţii. A promovat pe prima scenă cu această formaţie în 1989 şi de atunci a transformat-o într-o forţă şi într-un reper al voleiului feminin românesc.

De-a lungul timpului, a câştigat cu această echipă mai multe titluri de campion naţional şi Cupe ale României, a condus-o în fazele superioare ale tuturor cupelor europene, dar a şi descoperit şi lansat foarte multe nume mari ale voleiului feminin autohton, foarte multe jucătoare descoperite şi formate de domnia sa ajungând să joace în echipa naţională a României.

Între 1986 şi 2000 a fost antrenorul selecţionatelor de cadete şi junioare ale României. Apoi, din 2001, a pregătit în mai multe rânduri lotul naţional de senioare, sub conducerea sa, naţionala calificându-se de mai multe ori la Campionatele Europene.

29 decembrie, Pele (fotbal)

La 82 de ani, legendarul Pele a murit într-un spital din Sao Paulo, unde era internat din 29 noiembrie.

Câştigător al Cupei Mondiale de trei ori, el suferea din 2021 de cancer de colon. Recent, medicii anunţau că Pele are insuficienţă cardiacă şi renală şi cancerul avansează.

 

 

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.