Zeci de percheziţii au loc, miercuri, în România şi Italia într-un dosar care vizează infracţiuni informatice cu prejudiciu estimat la un milion de euro. Gruparea infracţională, din care fac parte peste 150 de persoane, era specializată în lansarea de atacuri phishing împotriva unor bănci comerciale. În urma activităţii infracţionale, au fost compromise conturile a aproximativ 200 de victime, cetăţeni ai Uniunii Europene,
Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, cu sprijinul Poliţiei Italiene, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., efectuează 15 percheziţii domiliciare în Bucureşti şi în 12 judete din România, pentru destructurarea unei grupări infracţionale organizate, formată din cetăţeni români şi italieni.
De asemenea, concomitent, în Italia, sunt efectuate 20 percheziţii la adresele membrilor grupării.
O echipă de poliţişti români participă la activităţile desfăşurate in Italia, iar o echipă de poliţişti italieni este implicată în operaţiunile realizate în România.
În total, acţionează 120 de poliţişti români, precum şi 15 echipaje de jandarmi de la Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
În urma percheziţiilor, până în prezent, au fost ridicate mai multe computere, carduri bancare, documente de transfer bancar, dar şi peste 50 de grame de cocaină.
Vor fi puse în executare 38 de mandate de aducere emise pe numele membrilor reţelei.
”Din cercetări a reieşit că gruparea infracţională era specializată în comiterea unor infracţiuni informatice şi de spălare a banilor, respectiv lansarea de atacuri phishing împotriva unor bănci comerciale. În urma activităţii infracţionale, au fost compromise conturile a aproximativ 200 de victime, cetăţeni ai Uniunii Europene, valoarea totală a prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 1.000.000 de euro”, anunţă Poliţia Română.
În fapt, în luna aprilie a anului 2016, poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti au iniţiat Operaţiunea BRUNO, iar la scurt timp după declanşarea investigaţiilor, a fost demarat un schimb de informaţii cu autorităţile din Italia (Poliţia Poştală din Milano), prin intermediul EUROJUST.
Operaţiunea a atras suportul EUROPOL, care a facilitat o întâlnire operaţională a poliţiştilor români cu omologii lor italieni, în vederea demarării unei anchete simultane în Italia şi coordonării pe viitor a activităţilor speciale.
Având în vedere amploarea şi caracterul transfrontalier al activităţii infracţionale, au fost puse bazele unei echipe comune de anchetă (Joint Investigation Team), în scopul realizării investigaţiei concomitent în ambele state, sub coordonarea procurorilor din România şi din Italia.
Astfel, poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din România şi Italia au lucrat împreună o perioadă de 2 ani, pentru a strânge probe şi a identifica toţi membrii reţelei infracţionale.
Aceasta avea o structură piramidală, întreaga activitate fiind condusă de 2 italieni şi 2 români, aflaţi în Bucureşti şi Milano. Aceştia ar fi coordonat mai multe celule, alcătuite din aproximativ 50 de membri, fiecare cu roluri bine determinate.
Totodată, în cadrul activităţii infracţionale, ar fi fost atrase şi recrutate alte aproximativ 100 de persoane (money mules), folosite în scopul pierderii urmei banilor obţinuţi ilegal şi a îngreunării tragerii la răspundere a membrilor grupării. Acestea ar fi realizat tranzacţii succesive prin conturi bancare şi servicii rapide de transfer monetar, pentru ca banii să ajungă în final în posesia liderilor grupării.
Reţeaua infracţională ar fi recrutat mai mulţi tineri, cetăţeni români, în vederea lansării unor atacuri phishing împotriva clienţilor a două bănci comerciale din Italia.
În fapt, aceştia ar fi obţinut, în mod neautorizat, datele de contact ale victimelor şi le trimiteau mesaje email, aparent din partea reprezentanţilor băncilor, prin care le solicitau datele confidenţiale, sub pretextul că le sunt necesare pentru remedierea unor probleme de securitate ale contului bancar.
Totodată, victimele ar fi fost îndrumate să acceseze un link din cuprinsul e-mailului, pentru remediere; acesta reprezenta o adresă de web, care conţinea o clonă a paginii de internet a băncii.
În urma accesării link-ului, victimele erau redirecţionate pe pagina web falsificată, în care introduceau datele de identificare ale cardului bancar precum şi datele de acces la contul de online banking. Aceste date erau colectate de membrii grupării, care ulterior controlau sumele de bani din conturi.
Ulterior, sumele de bani erau tranferate în conturile unor intermediari recrutaţi special pentru această activitate, în Italia (money mules – nivelul 1), apoi erau redirecţionate prin servicii de transfer monetar către intermediari din România (money mules – nivelul 2), care la rândul lor le predau recrutatorilor, iar aceştia, în final, liderilor grupării.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
