Reprezentanţii World Wildlife Fund (WWF) susţin că intenţia Ministerului Transporturilor ”de a elimina” podurile pentru animale de pe Autostrada Lugoj-Deva ”pune în pericol siguranţa conducătorilor şi însoţitorilor auto, precum şi biodiversitatea din zonă”. WWF arată că schimbările aduse proiectului, precum eliminarea pasajelor, ”ar întârzia şi mai mult realizarea autostrăzii, finanţată în proporţie de 85% de Comisia Europeană.
”WWF România, împreună cu Asociaţia Zarand şi Fauna&Flora International, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, care sunt în favoarea dezvoltării durabile a infrastructurii (ex. Asociaţia Pro Infrastructura), consideră această nouă intenţie o greşeală majoră cu implicaţii negative pentru oameni şi mediu. Soluţiile tehnice prevăzute şi bugetate deja în proiectul autostrăzii - viaducte, tuneluri şi poduri verzi - fac parte din acordul de mediu obţinut pentru autostrada Lugoj-Deva. Măsurile nu servesc doar conservării naturii şi protejării populaţiilor de urs şi alte carnivore mari care există şi în Munţii Apuseni, şi în Carpaţii Meridionali, ci şi siguranţei civile, prin reducerea riscurilor de accidente cauzate de animalele sălbatice care vor pătrunde pe autostradă în lipsa acestor măsuri”, se arată într-un comunicat transmis, luni, de reprezentanţii WWF.
Activiştii susţin că orice schimbare adusă soluţiei tehnice actuale ”va duce la reluarea şi revizuirea procedurii de evaluare de mediu” pentru că ar încălca legislaţia europeană. Astfel, implementarea proiectului ar putea întârzia ”chiar şi ani de zile”, dacă procedurile de evaluare şi avizare ar fi reluate, mai arată reprezentanţii WWF, care notează că procesul de obţinere şi modificare a acordului de mediu pentru proiectul actual a durat aproximativ şase ani.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”În ceea ce priveşte finanţarea, costurile acestor măsuri de infrastructură verde sunt eligibile în domeniile prioritare ale Programul Operaţional Infrastructura mare (POIM) dedicate dezvoltării infrastructurii de transport, în contextul în care instituţiile europene consideră prioritară dezvoltarea infrastructurii verzi (reţeaua TEN-G) în paralel cu infrastructura de transport (TEN-T), aşa încât biodiversitatea aflată în declin major în toată Uniunea Europeană să fie mai bine protejată. Întregul proiect de autostradă este, de altfel, co-finanţat de Comisia Europeană, prin Fondul pentru Coeziune, în proporţie de 85%, diferenţa fiind asigurată de Guvernul României (de la bugetul de stat)”, se mai arată în comunicatul WWF.
De asemenea, activiştii susţin că justificarea oferită de autorităţi, care spun că revenirea la proiectul iniţial ar însemna o economie de aproximativ 100 de milioane de euro. nu este este întemeiată, oferind drept exemplu cazul Autostrăzii Sibiu-Orăştie, unde soluţia tunelului a fost respinsă din cauza costurilor ridicate.
”Alunecările de teren provocate prin excavările operate pe acel sector au generat muncă suplimentară şi creşterea exponenţială a costurilor, precum şi o şosea care este încă impracticabilă”, arată WWF.
Reprezentanţii WWF spun că proiectul Autostrăzii Lugoj-Deva se intersectează cu un coridor ecologic extrem de important pentru carnivorele mari între Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni) şi Carpaţii Meridionali din România, fiind identificat de către experţi drept ultimul coridor ecologic dintre cele două grupe de munţi.
Coridorul are o lungime de 150 de kilometri, ”dar a fost deja afectat şi fragmentat din cauza infrastructurii de transport existente şi a altor proiecte de dezvoltare din zonă”.
”Conectivitatea ecologică oferită de acest ultim coridor verde este esenţială pentru obţinerea statutului favorabil de conservare a carnivorelor mari (un grup de specii protejate cheie în reţeaua europeană de habitate şi specii Natura 2000). În special, coridorul este crucial pentru a asigura viabilitatea populaţiei de urşi bruni din Munţii Apuseni, care devine din ce în ce mai izolată de alte populaţii de urşi din Munţii Carpaţi, proces care duce în ultimă instanţă la dispariţia acestei specii din zonă”, arată WWF.
Activiştii spun că, pentru a asigura legătura între Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni) şi Carpaţii Meridionali, Comisia Europeană a recomandat României desemnarea a două noi situri protejate Natura 2000.
”În acest sens, în anul 2011, au fost desemnate siturile «Zarandul de Est» şi «Podişul Lipovei - Poiana Ruscă», ultimul urmând a fi intersectat de autostradă. Fără măsuri adecvate de atenuare a impactului asupra mediului, autostrada va deveni o barieră pentru fauna sălbatică terestră şi va deteriora în mod irevocabil funcţionalitatea ecologică a reţelei de arii naturale protejate la nivel european”, arată sursa citată.
Potrivit WWF, proiectul Lugoj-Deva ”are potenţialul de a deveni un model pentru alte proiecte rutiere în România şi în străinătate” şi ar putea contribui la soluţionarea aparentelor conflicte dintre dezvoltarea infrastructurii de transport şi priorităţile de conservare a mediului.
”Acest precedent este important şi în contextul în care dezvoltarea reţelei de autostrăzi şi căi ferate ce conectează între ele puncte cheie ale României şi, mai departe, ţara noastră cu restul Europei este un proces în plină desfăşurare. Planurile de dezvoltare a acestor tipuri de «infrastructură mare» prevăd traversarea Munţilor Carpaţi şi, implicit, fragmentarea şi perturbarea unor ecosisteme valoroase incluse în arii naturale protejate, precum siturile de interes european Natura 2000. Pentru a diminua aceste presiuni asupra naturii, WWF a demarat anul acesta şi un proiect pe nume TRANSGREEN care îşi propune să dezvolte soluţii pentru a contribui la crearea unei reţele de transport cu impact cât mai redus asupra mediului şi asupra siguranţei şoferilor. Proiectele de infrastructură pe care se va concentra această iniţiativă în România sunt autostrada Târgu Mureş-Iaşi şi calea ferată Arad (Radna)-Deva. Ambele proiecte se află în stadii incipiente, astfel încât soluţiile tehnice vizând conservarea mediului vor fi incluse încă de la început în planificare, eficientizând procesele ce duc către finalizarea lor”, se mai arată în comunicatul WWF.
Proiectul TRANSGREEN, denumit “Planificare integrată a infrastructurii de transport şi a infrastructurii verzi în regiunea Dunăre-Carpaţi în beneficiul oamenilor şi al naturii”, înseamnă o regiune carpatică mai bine conectată printr-o infrastructură de transport care ţine cont de natură şi care ar urma să contribuie la dezvoltarea unor reţele de drumuri şi căi ferate mai prietenoase cu mediul în România, Republica Cehă, Slovacia, Ucraina şi Ungaria, în contextul Reţelei trans-europeane de transport TEN-T.
Proiect este co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
