Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii. Iliescu este acuzat că şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN. "Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari", afirmă procurorii.
"În noul rechizitoriu avem persoane trimise în judecată: pe Ion Iliescu, fost preşedinte al României, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, şi generalul în retragere Rus Iosif Pop, fost comandant al Aviaţiei Militare. În sarcina inculpaţilor sunt reţinute infracţiuni contra umanităţii prevăzute de articolul 439 literele a, g, I şi k din Codul Penal", a anunţat, miercuri, procurorul general Gabriela Scutea.
Ea a adăugat că, având în vedere faptul că anterior a mai fost emis un rechizitoriu,în 5 aprilie 2019, în privinţa căruia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut neregularităţi şi că nu se poate trece la începerea judecăţii, sunt necesare unele precizări.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
"Reluarea urmăririi penale s-a dispus la data de 21 martie 2022, după ce dosarul a fost restituit fizic de la Înalta Curte la data de 14 februarie 2022. Actele de urmărire penală necesare, conform dispoziţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi redactarea rechizitoriului au fost efectuate într-un interval de cinci luni şi 15 zile. Conform legii, procurorul care a emis anterior rechizitoriul din 2019 nu a devenit incompatibil să efectueze actele dispuse de instanţă şi să finalizeze urmărirea penală. Doresc să subliniez că o eventuală repartizare a cauzei către un alt procuror ar fi însemnat un volum de muncă şi de timp foarte mare, necesar nu numai pentru studiul iniţial al dosarului, obiectivul nostru a fost acela de a nu prelungi în mod nejustificat durata cercetărilor", a explicat Scutea.
Potrivit procurorului general, "concepţia rechizitoriului este centrată pe acţiunile intervenite în perioada 22 decembrie - 30 decembrie 1989, după părăsirea sediului Comitetului Central al PCR de către Nicolae Ceauşescu. Doctrina internaţională privitoare la binele împotriva umanităţii în legătură cu articolul 33 al Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale stabileşte că sunt exoneraţi în mod explicit militarii care săvârşesc fapta ca urmare a unui ordin militar de acţiune. Într-un asemenea caz, responsabilitatea penală va incumba persoanei care a dat respectivul ordin".
"Se impune o clarificare în privinţa cercetării evenimentelor care au constituit Revoluţia Română din decembrie 1989. Aceste evenimente au făcut obiectul a 4.544 de dosare penale. Foarte multe dintre aceste dosare se găsesc reunite în dosarul pe care astăzi îl înaintăm Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dar istoric trebuie subliniat că în 112 dosare Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, dintre care 25 au fost generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili", a precizat Gabriela Scutea.
Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), prin rechizitoriul Secţiei parchetelor militare nr. 11/P/2014 din 29 iulie, în dosarul penal intitulat generic "Revoluţia română din decembrie 1989", s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Ion Iliescu – fost preşedinte al României; Gelu Voican Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului României şi Iosif Rus – general (rtr.) – fost şef al Aviaţiei Militare, fiecare pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prevăzute şi pedepsite de art. 439 alin. 1 lit. a,g,i şi k din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
"Inculpatul Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obţinerea legitimităţii populare, menţinerea şi consolidarea puterii politice deţinute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN. Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari. Aceleaşi fapte ale inculpatului Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României", scrie în document.
La rândul său, Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menţinerea şi consolidarea puterii politice obţinute, dar şi legitimarea în faţa opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
"Aceste conduite au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 -30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari. Totodată, aceleaşi fapte ale inculpatului Gelu Voican Voiculescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României", arată procurorii.
De asemenea, generalul (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operaţiunea de inducere în eroare a opiniei publice.
"Aceste conduite au avut drept consecinţe întreţinerea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari. Totodată, aceleaşi fapte ale inculpatului Iosif Rus au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României", se mai arată în comunicat.
PICCJ menţionează că prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019, Secţia Parchetelor Militare a dispus trimiterea în judecată a celor trei inculpaţi pentru infracţiuni contra umanităţii, prevăzute de art. 439 al.1 lit. a, g, i şi k Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Prin încheierea din 9 octombrie 2020 a judecătorului de Cameră Preliminară al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, dosar 1045/1/2019/a1, s-a dispus admiterea, în parte, a cererilor şi excepţiilor invocate şi pe cale de consecinţă s-a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al PÎCCJ-SPM.
Încheierea motivată s-a transmis PÎCCJ-SPM, pentru ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei.
Prin încheierea nr. 288 din 21 mai 2021 s-a dispus restituirea la PÎCCJ-SPM, a cauzei privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voican Voiculescu Gelu şi gl. (rtr.) Rus Iosif, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al acestei unităţi de parchet.
Prin încheierea nr. 15/C din 10 noiembrie 2021 a Judecătorului de Cameră Preliminară din cadrul ÎCCJ, dosar nr. 1045/1/2019/a1, s-a dispus respingerea contestaţiilor formulate de PÎCCJ - SPM, precum şi de celelalte persoane vătămate/ părţi civile, ca neîntemeiate, menţinându-se încheierea atacată, respectiv restituirea cauzei la parchet în vederea reluării urmăririi penale.
Dosarul a fost restituit PÎCCJ în 14 februarie 2022.
Prin ordonanţa nr. 11/P/2014 din 21 martie 2022, în temeiul art. 334 al.1 rap. la art. 332 al.1 lit. b C.p.p., s-a dispus reluarea urmăririi penale în cauză.
Prin ordonanţa nr.1142/C/2022 din 02.05.2022, procurorul general al PICCJ a dispus infirmarea ordonanţei SPM de punere în mişcare a acţiunii penale din 18 decembrie 2018 (în raport de dispoziţiile judecătorului de cameră preliminară al ÎCCJ-Secţia penală, date prin Încheierile din 9 octombrie 2020 şi 10 noiembrie 2021 în dosar nr. 1045/1/2019/a1) şi dispunerea oricăror măsuri necesare soluţionării cauzei, cu respectarea dispoziţiilor obligatorii ale ÎCCJ şi respectarea tuturor garanţiilor procesuale.
Prin ordonanţa din 19 mai 2022 a fost din nou pusă în mişcare acţiunea penală împotriva inculpaţilor Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, pentru săvârşirea infracţiunilor prev şi ped de art 439 lita,g,i şi k Cp.
Cercetările au fost finalizate prin prezentul rechizitoriu, fiind înlăturate neregularităţile constatate de ÎCCJ şi dispunându-se trimiterea în judecată.
"Soluţiile de clasare dispuse prin rechizitoriul din 05.04.2019 faţă de Ceauşescu Nicolae (autoritate de lucru judecat), Vlad Iulian (autoritate de lucru judecat), Postelnicu Tudor (autoritate de lucru judecat), Dumitrescu Emil (a survenit decesul), Stănculescu Atanasie Victor (a survenit decesul), Milea Vasile (a survenit decesul), Militaru Nicolae (a survenit decesul), Hortopan Ion (a survenit decesul), Eftimescu Nicolae (a survenit decesul), Brucan Silviu (a survenit decesul), Mocanu Mircea (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei), Dinu Ştefan (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei), Toma Ion (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei), Igreţ Viorel (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei), Roman Petre (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei), Brateş Teodor (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei) şi faţă de infracţiunile de drept comun săvârşite în intervalul revoluţionar, au rămas definitive, prin respingerea plângerilor de către ÎCCJ, conform art. 341 Cod procedură penală, respectiv prin neconfirmarea de către ÎCCJ a redeschiderii urmăririi penale dispusă de către prim-adjunctul procurorului general", mai scrie în comunicat.
Potrivit aceleiaşi surse, ICCJ a confirmat însă redeschiderea urmării penale în privinţa a 627 de persoane vătămate, cercetările fiind continuate de către Secţia parchetelor militare în dosarul penal nr. 1/P/2020. În cursul urmăririi penale efectuată în acest dosar, a fost dispusă disjungerea cauzei şi reunirea cu dosarul penal nr. 11/P/2014, privind plângerile formulate de 409 persoane vătămate,acestea fiind incluse între persoanele vătămate pentru care este sesizată instanţa. Pentru restul de 218 persoane vătămate, cercetările continuă în dosarul penal SPM nr. 1/P/2020.
"Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureştişi alte oraşe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţialCeauşescu Nicolae şi Elena, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12.06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştiaşisfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră.
Ulterior, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României, a fost declanşată, cu intenţie, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate.
Este foarte important de subliniat că împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese şi răniri de persoane, au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare", mai scrie în comunicatul PICCJ.
Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în 22.12.1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului apărării, generalul Vasile Milea.
Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şilocalităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.
Conform sursei citate, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetarii în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimişi în judecată şi condamnaţi sunt foştii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR şi foşti miniştri.
Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.
"Cele mai sus prezentate reprezintă evidenţa cu privire la preocuparea Ministerului Public pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor (militari şi civili) responsabile de survenirea numeroaselor decese şi răniri de persoane în intervalul revoluţionar", arată procurorii.
Conform PICCJ, cercetările efectuate în prezentul dosar penal (11/P/2014) s-au desfăşurat într-un nou cadru procedural. Obiectul prezentei cauze este limitat la conduitele care se subscriu infracţiunilor contra umanităţii, aşa cum sunt acestea definite prin articolul 439 din Codul Penal, întrucât în ceea ce priveşte infracţiunile de drept comun săvârşite în intervalul supus analizei există autoritate de lucru judecat sau a intervenit prescripţia răspunderii penale.
"În raport de elementele de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii, de prevederile legislaţiei interne, de prevederile Statutului Curţii Penale Internaţionale şi de particularităţile concrete ale evenimentelor din intervalul 17-30 decembrie 1989, prin prezentul rechizitoriu sunt avute în vedere şi reţinute doar responsabilităţile penale pentru persoanele situate la vârful piramidei decizionale politico-militare ale României, pentru întregul interval menţionat", arată aceştia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
