Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică, începând cu ora 7:00, în cele 18.802 de secţii de votare organizate în ţară pentru alegerile parlamentare, procesul de votare urmând să se încheie la ora 21:00. În străinătate votul a început deja de vineri, de la ora 20:00 ora României, desfăşurându-se pe durata a două zile. Românii sunt chemaţi la urne pentru a alege 136 de senatori şi 329 de deputaţi, poziţii la care aspiră 7.136 de candidaţi - 4.659 la Camera Deputaţilor şi 2.477 la Senat.
Au fost depuse în total 1.147 de liste de candidaţi şi candidaturi independente - 42 de candidaţi independenţi s-au înscris pentru Cameră şi unul pentru Senat, relevă datele Expert Forum. Pentru cele patru locuri de deputat în circumscripţia Străinătate sunt 47 de candidaţi, iar 29 se luptă pentru cele două locuri de senator. Listele cele mai lungi sunt cele pentru Bucureşti, unde ajung până la 37 de candidaţi. Cea mai mare competiţie este în judeţul Brăila la Camera Deputaţilor, cu 19,8 candidaţi pe loc, iar cea mai mică la Buzău, cu 9 pe loc. Şi la Senat, lupta cea mai intensă se poartă tot în Brăila, cu 27,5 candidaţi pe un loc, cea mai slabă înregistrându-se în Prahova, 11,8 pe loc.
Conform Autorităţii Electorale Permanente, numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral era, în 2 decembrie, 18.191.396. Numărul total al românilor cu domiciliul în străinătate care votează la aceste alegeri este 740.367.
Potrivit AEP, harta interactivă a celor 18.802 secţii de votare organizate pentru alegerile parlamentare din acest an poate fi accesată la adresa: www.registrulelectoral.ro
Votarea începe la ora 7:00 şi se încheie la ora 21.00, însă pentru alegătorii aflaţi la ora 21.00 la sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care la ora 21.00 se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot continuă votarea atât în ţară, cât şi în străinătate, dar nu mai târziu de 23:59.
CINE POATE VOTA
La alegerile parlamentare din acest an pot vota cetăţenii români care au vârsta de 18 ani împliniţi în ziua de 6 decembrie. Nu au drept de vot cei cărora le-au fost interzise drepturile electorale printr-o hotărâre judecătorească.
Românii care au domiciliul sau reşedinţa în România şi care în ziua votării se află în ţară pot vota în baza următoarelor documente: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Pot vota şi cei al căror act de identitate a expirat în perioada 1 martie - 6 decembrie 2020.
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
CUM SE VA DESFĂŞURA VOTUL ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI
Guvernul a adoptat modificări la hotărârea privind instituirea stării de alertă, astfel încât să fie permisă circulaţia în ziua alegerilor, fără restricţii.
Totodată, „alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, iar după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura”.
Ştampila „VOTAT” şi pixurile vor fi dispuse în aşa fel încât alegătorul să le poată lua singur, fără să aibă contact direct cu membrii biroului electoral al secţiei, sub supravegherea acestora.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
După ce îşi exercită dreptul de vot, alegătorul îşi va aplica singur, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de vot, timbrul autocolant sau ştampila cu menţiunea „VOTAT”, după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
