Costurile economice ale tulburărilor mintale netratate în România sunt estimate, pentru anul 2022, la aproximativ 11 miliarde de dolari, reprezentând 3,47% din PIB, arată un raport al Consiliului Economic şi Social, realizat în colaborare cu specialişti în domeniul tulburărilor mintale. Documentul subliniază că, deşi multe dintre tulburările de acest tip arată primele semne din copilărie, la nivel naţional specialiştii nu au identificat nici măcar o măsură care să propună depistarea copiilor cu astfel de probleme şi oferirea din timp de servicii pentru astfel de pacienţi.
”Costurile economice ale tulburărilor mintale netratate în România sunt substanţiale, fiind estimate, pentru 2022, la aproximativ 11 miliarde de dolari, reprezentând 3,47% din PIB. (...) În România, ca şi în restul Europei, tulburările mintale au un impact financiar major. De exemplu, tulburările de anxietate, pentru că sunt cele mai comune tulburări mintale din ţară, sunt responsabile de un cost substanţial al tratamentului acestora, care, conform unor studii, s-au ridicat în 2010 la 11,26 miliarde euro (525 euro per capita), reprezentând aproape 7% din PIB-ul României la acea dată”, se arată în ”Tabloul sănătăţii mintale în România”, document făcut public, vineri, de Consiliul Economic şi Social.
Documentul arată că, deşi peste o treime dintre semnele tulburărilor mintale apar în copilărie, specialiştii nu au identificat, la nivel naţional, nici măcar o măsură care să propună depistarea copiilor cu astfel de probleme.
”Până în prezent, nu am identificat la nivel naţional nicio măsură care să îşi propună screening-ul problemelor de sănătate mintală sau identificarea factorilor de risc pentru problemele de sănătate mintală la copii. Un screening eficient îşi propune ca, prin metode simple, cu costuri minime să poată identifica copiii la risc şi apoi de a-i evalua comprehensiv şi/sau de a le oferi ulterior serviciile de care au nevoie, inclusiv pentru probleme de sănătate mintală cum ar fi suicidul. Costurile unui astfel de screening sunt mai mici decât intervenţiile care ar trebui oferite copiilor care nu au fost identificaţi de timpuriu cu probleme de sănătate mintală, iar sistemul educaţional este unul dintre mediile optime în care se poate face acest screening”, afirmă autorii raportului.
Aceştia fac referire şi la sub-raportarea problemelor de sănătate mintală şi a determinanţilor ei sociali, susţinând că aceasta poate avea mai multe cauze, printre care cele mai importante sunt finanţarea precară a studiilor epidemiologice populaţionale, stigmatul social asociat tulburărilor mintale şi lipsa cunoştinţelor legate de problemele de sănătate mintală.
”Ultimele două cauze pot determina indivizii să ascundă faptul că au dificultăţi psihologice sau să nu recunoască corect simptomele cu care se confruntă şi, în consecinţă, să nu le raporteze sau să nu apeleze la serviciile de specialitate. Există o serie de progrese, dar şi de limitări în ceea ce priveşte starea politicilor publice pentru sănătate mintală în spaţiul cultural românesc. România dispune de un program naţional pentru abordarea problemelor de sănătate mintală. De asemenea, România dispune de legi care protejează drepturile persoanelor cu afecţiuni psihologice, inclusiv dreptul de a avea acces la servicii de îngrijire şi dreptul de a nu fi discriminate. Cu toate acestea, există limitări semnificative în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acestor politici”, mai arată raportul.
Acesta propune implementarea unui studiu naţional privind sănătatea mintală pentru a evalua prevalenţa afecţiunilor psihologice în rândul populaţiei României.
”Studiul ar putea avea la bază ghidurile elaborate de către OMS şi ar putea fi realizat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu alte organizaţii şi instituţii competente”, se arată în document.
Alte propuneri se referă la creşterea finanţării pentru cercetarea în domeniul sănătăţii mintale pentru a sprijini dezvoltarea intervenţiilor psihologice şi a politicilor publice bazate pe dovezi, dar şi la înfiinţarea unui registru naţional de sănătate mintală pentru a colecta date privind afecţiunile psihologice în rândul populaţiei, dar şi pentru a monitoriza eficacitatea serviciilor de sănătate mintală.
”Acest registru ar putea fi similar cu (sau chiar integrat în) Dosarele Electronice de Sănătate şi adaptat pentru colectarea datelor privind afecţiunile psihologice şi eficienţa intervenţiilor psihologice şi psihiatrice. Un asemenea demers ar putea fi util pentru a identifica şi corecta lacunele existente în sistemul de îngrijire şi pentru a sprijini cercetarea ştiinţifică în ceea ce priveşte prevalenţa pe termen lung a tulburărilor psihologice în România şi eficienţa serviciilor de specialitate”, precizează documentul făcut public de Consiliul Economic şi Social.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
