Prevalenţa hipertensiunii arteriale este mai mare decât acum cinci ani, crescând de la 40 la 45 la sută. Unul din cinci români nu ştie că are această suferinţă, potrivit unui studiu SEPHAR III, coordonat de prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune.
"Studiul SEPHAR III arată că unul din cinci români cu hipertensiune nu ştie că este hipertensiv. În România, 4,5 români din zece adulţi au hipertensiune. Cei mai mulţi pacienţi cu hipertensiune au diabet, alţii obezitate, sau consumă sare în cantitate dublă faţă de cât ar fi necesar, adică 12 grame în 24 de ore în loc de şase, cel mult, opt ", a spus profesorul Maria Dorobanţu.
De fapt, în ultimii zece ani s-a dublat şi prevalenţa diabetului şi a dislipidemiei (colesterol), factori de risc cardiovascular.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"În România, hipertensiunea arterială afectează 45,1 la sută din populaţia adultă, potrivit rezultatelor celui mai recent studiu de prevalenţa hipertensiunii şi a factorilor de risc cardiovascular, SEPHAR III, efectuat de Societatea Română de Hipertensiune. Procentul persoanelor cu hipertensiune rămâne astfel la un nivel apropiat de cel relevat de precedentele studii SEPHAR, aşteptându-se ca în următorii patru ani să urmeze un trend descendent, astfel încât, în 2020 să ajungă la 44 la sută. Raportat la populaţia României, înseamnă că, în 2016, un estimat de circa 7,4 milioane de persoane suferă de hipertensiune - principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese atât global, cât şi în ţara noastră", a explicat medicul.
Cu toate acestea, doar 80,9 la sută dintre adulţii hipertensivi ştiu că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1 la sută au fost diagnosticaţi cu ocazia studiului SEPHAR III. Aceasta înseamnă că aproximativ unul din cinci români nu ştie că are hipertensiune arterială, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce priveşte starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecţiunii.
Totuşi, în ultimii 11 ani, rata de cunoaştere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o îmbunătăţire majoră, crescând succesiv, faţă de rezultatele obţinute de celelalte două studii SEPHAR. În anul 2005, doar 44,3 la sută dintre persoanele hipertensive ştiau că au hipertensiunea arterială, iar procentul acestora este aşteptat să crească în următorii ani la 96,2 la sută, ţinând cont de impactul pozitiv al campaniilor derulate în ultimii ani de către Societatea Română de Hipertensiune şi nu numai.
Aceeaşi tendinţă de creştere poate fi regăsită şi la nivelul persoanelor care urmează un tratament pentru hipertensiunea arterială, arată rezultatele SEPHAR III. Dacă, în 2012, numai 59,2 la sută dintre persoanele hipertensive urmau un tratament, în 2016, procentul acestora a crescut la 75,2 la sută şi se preconizează că va ajunge la 91,2 la sută în 2020.
De asemenea, şi numărul persoanelor hipertensive aflate sub control terapeutic este în continuă creştere. În anul 2005, procentul acestora era de 19,9 la sută, în timp ce, în 2016, procentul a crescut la 30,8 la sută, aşteptându-se ca, în 2020, rata de control terapeutic să fie de 36,6 la sută.
În ciuda perspectivelor pozitive în ceea ce priveşte diagnosticarea hipertensiunii arteriale, persoanele aflate sub tratament sau controlul afecţiunii, rezultate studiului SEPHAR III arată că factorii de risc cardiovascular rămân o problemă critică. Dintre aceştia, diabetul zaharat şi dislipidemiile generează cele mai multe îngrijorări, dat fiind că prevalenţa celor două afecţiuni este de două ori mai ridicată decât în 2006, fapt care creşte riscul de apariţie a complicaţiilor.
Astfel, studiul SEPHAR III a identificat o prevalenţă de 12,2 la sută a diabetului zaharat, în timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situează la 73,2 la sută, la nivel global şi la 77,8 la sută în rândul hipertensivilor.
"România rămâne în topul ţărilor cu risc cardiovascular ridicat, iar rezultatele SEPHAR III confirmă, încă o dată, că hipertensiunea arterială, alături de ceilalţi factori de risc cardiovascular reprezintă probleme majore la nivelul sănătăţii populaţionale. Ne bucură, totuşi, să vedem că numărul persoanelor care au hipertensiune arterială şi au fost diagnosticate, precum şi al celor aflate sub tratament şi sub control terapeutic creşte de la an la an. Eforturile noastre se concentrează pe conceperea şi implementarea unor programe de prevenţie, diagnosticare precoce şi control pe termen lung”, a adăugat prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune şi coordonatorul studiului SEPHAR.
Pe lângă diabetul zaharat şi dislipidemia, alţi factori de risc cardiovascular evaluaţi în cadrul studiului sunt obezitatea şi supraponderabilitatea, care ating cote din ce în ce mai alarmante. 34,7 la sută dintre persoanele adulte suferă de obezitate, iar 31,8 la sută sunt supraponderale, însă unul din cinci adulţi obezi, respectiv unul din trei adulţi supraponderali nu sunt conştienţi de problemele lor ponderale, arată SEPHAR III.
Prof. dr. Crina Sinescu a spus că hipertensiune este un factor de risc pentru alte boli cum ar fi: suferinţa renală, oftalmologică şi insuficienţa cardiacă.
"Hipertensiunea este boala care se instalează frecvent fără niciun simptom, de aceea un examen medical în care să fie măsurată tensiunea arterială (valoarea normală este considerată 140-90) este primul gest pe care trebuie să îl facă orice om. Persoanele care au în familie persoane cu HTA trebuie să facă acest control începând cu vârsta de 20 de ani. Oamenii trebuie să ştie că HTA poate apărea chiar de la vârste tinere, de aceea este indicat un control medical măcar la doi-trei ani", a adăugat profesor Doina Dimulescu, preşedintele ales al Societăţii Române de Hipertensiune, al cărei mandat va începe în 2017.
Un pas important pentru reducerea HTA ar însemna reducerea consumului de sare, a spus prof. dr. Maria Dorobanţu.
"Şi nu vorbim de sarea pe care şi-o pun gospodinele când gătesc, ci de cea folosită de industrie. De aceea, autorităţile trebuie să intervină pe lângă industria alimentară pentru reducerea sării din alimente, mezeluri, fast food. Acest lucru s-a întâmplat şi în Croaţia, fapt care a dus la scăderea incidenţei HTA. Până acum autorităţile nu ne-au ajutat cu nimic, acest studiu foarte improtant fiind realizat din fonduri proprii. Pasul următor ar fi implementarea unei strategii naţionale pentru prevenirea HTA, dar acest lucru ţine de politicile de sănătate", a adăugat preşedintele în funcţie al Societăţii Române de Hipertensiune.
Profilul pacientului cu HTA în România este următorul: femeie cu vârsta cuprinsă între 40 şi 55 de ani, din mediul rural. Asociază cel puţin trei alţi factori de risc: fumatul, obezitatea şi diabetul. Deşi primeşte tratament, controlul este departe de a fi optim, a explicat Oana Tăutu, membru în echpa SEPHAR III.
Şi la nivel mondial, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces. Se estimează că doar complicaţiile cauzate de presiunea arterială crescută au fost responsabile pentru 9,4 milioane de decese în 2010, în timp ce, în total, bolile cardiovasculare au dus la decesul a aproximativ 17 milioane de oameni.
Studiul SEPHAR III a fost efectuat pe un eşantion de 1.942 persoane, în perioada 16 octombrie 2015 - 25 aprilie 2016. Subiecţii incluşi în studiu au fost măsuraţi în greutate, înălţime, apoi acestora li s-au efectuat analize medicale specifice, inclusiv pentru factorii de risc. La finalul studiului, fiecare subiect a primit un raport complet al stării sale de sănătate, care a fost înmânat medicului de familie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
