Un sondaj realizat INSCOP Research arată că peste 68% dintre români cred că imigranţii sunt o oportunitate pentru ţara noastră pentru că ajută economia prin preluarea locurilor de muncă neatractive. De asemenea, peste 67% consideră că România ar trebui să acorde stimulente financiare românilor plecaţi la muncă în străinătate pentru a se întoarce în ţară. Când vine vorba despre ce înseamnă propria libertate, 33,1% dintre cei chestionaţi cred că ”propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalţi”.
INSCOP a realizat, la comanda Institutului pentru Libertate şi Democraţie, sondajul ”Opinia românilor despre imigraţie, despre acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din diaspora să se întoarcă în ţară şi despre libertate”.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast, ACUE
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed,eMAG
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris
”Peste două treimi dintre respondenţi au o atitudine tolerantă faţă de imigranţii veniţi să muncească în ţara noastră, în condiţiile în care există locuri de muncă disponibile neocupate de români, însă în acelaşi timp îşi doresc ca ţara să stimuleze financiar revenirea concetăţenilor noştri, plecaţi la muncă în străinătate. Tinerii, persoanele cu studii superioare şi medii, precum şi locuitorii din Bucureşti sunt mai toleranţi decât media populaţiei. De asemenea, persoanele cu educaţie primară şi locuitorii de la sate sunt cei mai entuziaşti susţinători ai sprijinului statului pentru revenirea în ţară a românilor plecaţi să muncească în străinătate”, a declarat Remus Ştefureac – director INSCOP Research.
Părerea românilor despre imigranţii care vin în România pentru a-şi găsi un loc de muncă
Doar 25.1% dintre români sunt de părere că imigranţii care vin în ţara noastră pentru a-şi găsi un loc de muncă reprezintă mai degrabă o ameninţare pentru România din cauză că iau locurile de muncă ale românilor care sunt nevoiţi să plece în străinătate. În schimb, 68.1% dintre respondenţi văd imigranţii mai degrabă ca pe o oportunitate pentru România deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români. 6.8% nu ştiu sau nu răspund.
Consideră că imigranţii sunt ”mai degrabă o oportunitate pentru România deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români”: 78,5% din persoanele între 18 şi 29 de ani, 67,0% din cele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 61,6% dintre cele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 69,6% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani.
Împărtăşesc această părere 47,3% dintre persoanele cu educaţie primară, 74,3% dintre cele cu educaţie medie şi 77,8% dintre persoanele cu educaţie superioară, respectiv 80,6% dintre locuitorii din Bucureşti, 72,3% dintre locuitorii din urbanul mare, 75,6% dintre locuitorii din urbanul mic şi 60,1% dintre locuitorii din rural.
Acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din Diaspora să se întoarcă în ţară
Sunt de acord cu acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din Diaspora să se întoarcă în ţară 67.4% dintre români, în timp ce 31.5% sunt împotriva unei asemenea idei şi 1.1% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de acord cu acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din Diaspora să se întoarcă în ţară 67,8% dintre persoanele între 18 şi 29 de ani, 70,2% dintre cele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 64,3% dintre cele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 67,6% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani.
Împărtăşesc această părere 87,7% dintre persoanele cu educaţie primară, 67,3% dintre cele cu educaţie medie şi 44,0% dintre persoanele cu educaţie superioară, respectiv 59,5% dintre locuitorii din Bucureşti, 51,9% dintre locuitorii din urbanul mare, 61,3% dintre locuitorii din urbanul mic şi 79,7% dintre locuitorii din rural.
”Pentru mai mult de jumătate dintre români libertatea înseamnă fie ca propria libertate să nu afecteze libertatea celorlalţi şi să aibă cât mai multe drepturi şi libertăţi (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieţii private). Tinerii de 18-29 de ani văd însă libertatea în formula cea mai diversă şi mai extinsă (să aibă cât mai multe drepturi, propria lor libertate să nu o afecteze pe a celorlalţi, să aibă posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă, să trăiască într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau gen). Persoanele de peste 60 de ani valorizează mai mult decât restul categoriilor ideea de a trăi într-o societate în care să nu se teamă de opresiuni, efect probabil al amintirilor din perioada comunistă. Votanţii PSD valorizează mai mult decât votanţii altor partide idee ca propria lor libertate să nu o afecteze pe a celorlalţi, votanţii PNL apreciază mai mult decât susţinătorii altor partide ideea de a avea cât mai multe drepturi şi libertăţi, iar votanţii USR pun preţ mai mare decât alte bazine electorale pe posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă. Pe de altă parte, în ansamblu, modul în care înţeleg libertatea votanţii tuturor partidelor este destul de echilibrat între cele 5 tipuri de definiţii măsurate în sondaj”, a mai declarat Remus Ştefureac – director INSCOP Research.
Opinia românilor despre libertate
Întrebaţi care este cel mai important lucru pentru a se simţi liberi, 33.1% au ales varianta ”propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalţi”, 20.5% ”să am cât mai multe drepturi şi libertăţi (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieţii private)”, 16% ”să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex”. Varianta ”să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” este indicată de 11.4% dintre respondenţi şi varianta ”să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” de 10.1%. 8.8% nu ştiu sau nu răspund la întrebare, iar 0.1% indică alt lucru.
Dintre persoanele cu vârsta între 18 şi 29 de ani, aleg varianta ”propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalţi” 23,8%, în timp ce varianta ”să am cât mai multe drepturi şi libertăţi (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieţii private)” este preferată de 24,6%.
Varianta ”să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 16,8% din populaţia cu vârsta între 18 şi 29 de ani, varianta ”să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 19,9%, iar varianta ”să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 3,8%. 11% nu ştiu sau nu răspund.
Dintre persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 36,5% aleg varianta ”propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalţi”, în timp ce varianta ”să am cât mai multe drepturi şi libertăţi (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieţii private)” este preferată de 14,2%. Varianta ”să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 20,6% din populaţia cu vârsta între 30 şi 44 de ani, varianta ”să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 8,6%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 11,7%. 8% nu ştiu sau nu răspund.
Dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani, 35,4% aleg varianta ”propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalţi”, în timp ce varianta ”să am cât mai multe drepturi şi libertăţi (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieţii private)” este preferată de 27,3%. Varianta ”să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 16,8% din populaţia cu vârsta între 30 şi 44 de ani, varianta ”să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 9,3%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 6,8%. 4,4% nu ştiu sau nu răspund.
Dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani, 32,9% aleg varianta ”propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalţi”, în timp ce varianta ”să am cât mai multe drepturi şi libertăţi (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieţii private)” este preferată de 17,2%. Varianta ”să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 11% din populaţia cu vârsta între 30 şi 44 de ani, varianta ”să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 11,1%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 15,4%. 12% nu ştiu sau nu răspund.
Datele au fost culese în perioada 11- 16 septembrie 2024, prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1.102 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
