Cea mai mortală boală infecţioasă din lume, tuberculoza (TBC sau TB), ucide peste un milion de oameni în fiecare an. Oamenii de ştiinţă spun că sunt aproape de a dezvolta un test de sânge care ar putea identifica milioane de persoane care răspândesc boala fără să ştie.
Tuberculoza rămâne un subiect de sănătate publică pe agenda autorităţilor sanitare, întrucât numărul de cazuri este în creşte. Se estimează că decesele globale cauzate de TBC au crescut între 2019 şi 2021 din cauza pandemiei de Covid-19, care a afectat grav eforturile de a combate boala, periclitând progresele realizate în anii anteriori, şi crescând pentru prima dată ratele de mortalitate aflate în scădere, potrivit unui Raport OMS din octombrie 2023.
Acum, cercetătorii de la Universitatea britanică din Southampton au identificat un grup de markeri biologici care se regăsesc la niveluri ridicate în rândul pacienţilor infecţioşi.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
TBC este considerată cea mai mortală boală infecţioasă din lume şi ucide peste un milion de persoane în fiecare an, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Studiul, realizat împreună cu experţi de la Universitatea din Cape Town, Africa de Sud, şi de la Universitatea Cayetano Heredia din Lima, Peru, a folosit o nouă tehnică cu ajutorul căreia au identificat un set de şase proteine care sunt foarte precise în identificarea TBC.
Autorul principal, dr. Hannah Schiff, expert în probleme respiratorii la Southampton, a declarat că, dacă va fi produs cu succes, un test ar putea ajuta la identificarea celor aproximativ trei milioane de cazuri care au fost omise anul trecut, majoritatea în ţările în curs de dezvoltare.
„Tuberculoza rămâne o boală catastrofală la nivel global, iar eforturile noastre de a controla răspândirea sunt îngreunate de testele inadecvate, care sunt lente şi depind de echipamente şi laboratoare specializate. O treime dintre persoanele care se infectează nu sunt diagnosticate şi rămân infecţioase. În acest studiu am combinat o nouă tehnică de măsurare cu o analiză matematică profundă pentru a identifica aceşti şase noi markeri ai bolii TB”, a declarat ea.
Rezultatul ar putea duce la o alternativă de diagnosticare a acestei afecţiuni – un test simplu care detectează proteinele din sânge ale căror niveluri diferă între persoanele cu TB, persoanele sănătoase şi cele care suferă de alte boli respiratorii.
Tuberculoza se răspândeşte prin inhalarea unor picături mici provenite din tusea sau strănutul persoanelor infectate şi, deşi afectează mai ales plămânii, poate devasta orice parte a corpului.
Cazurile din Marea Britanie au crescut la aproximativ 5.000 anul trecut şi se aşteaptă să continue să crească în 2024, potrivit Agenţiei britanice de securitate sanitară (UKHSA).
Studiul publicat joi, în Journal of Clinical Investigation Insight, a implicat o examinare a proteinelor găsite în sângele persoanelor cu tuberculoză activă din Africa şi America de Sud.
Oamenii de ştiinţă au comparat biomarkerii cu cei găsiţi la persoanele sănătoase şi la pacienţii cu infecţii pulmonare, identificând 118 proteine care diferă semnificativ între grupuri.
Experţii au redus apoi numărul acestora la şase proteine care, spun ei, pot fi folosite pentru a distinge pacienţii contagioşi cu tuberculoză de persoanele cu o stare de sănătate bună sau cu afecţiuni pulmonare.
Codirectorul studiului, dr. Diana Garay-Baquero, de la Southampton, a declarat că rezultatele reprezintă o foaie de parcurs pentru dezvoltarea unui test pentru tuberculoză, care să fie la fel de simplu ca şi fluxurile laterale utilizate în timpul pandemiei Covid-19.
„Noii markeri pe care i-am descoperit sunt cu adevărat folositori şi este important acum să-i dezvoltăm în teste care pot fi utilizate pentru milioanele de oameni care transmit TB fără să ştie. După cum a confirmat pandemia Covid-19, ignorăm bolile foarte infecţioase transmise prin aer pe riscul nostru”, a precizat omul de ştiinţă.
În cadrul „Strategiei pentru eliminarea tuberculozei”, OMS şi-a stabilit ca obiectiv să reducă decesele cauzate de TB cu 35% din 2015 până în 2020, dar procentul a fost doar de 5,9% între 2015 şi 2021.
În România, tuberculoza multidrogrezistentă rămâne o problemă sensibilă
Tuberculoza este un subiect de sănătate publică aflat şi pe agenda autorităţilor sanitare din ţara noastră, întrucât, în ultimii ani, numărul de cazuri este în creştere.
„Tuberculoza rămâne un subiect de sănătate publică pe agendă în România şi, chiar dacă după o perioadă de scădere constantă începând cu anul 2004 a incidenţei tuberculozei, când eram pe la 140 (de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori), dacă nu mă înşel, şi am ajuns undeva în jur de 50 (de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori) în ultimii ani, aparent numărul de cazuri creşte. Sigur acestea sunt valorile, creşterea este lentă. Sunt convins că acest lucru este şi ca urmare al pandemiei care a dus la reducerea activităţilor legate de diagnosticul tuberculozei şi este rebound, care nu este neobişnuit, mai ales că nu este o creştere dramatică”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, care a participat la o conferinţă de presă organizată de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei – 24 martie.
Problema tuberculozei multidrogrezistentă, care preocupă deopotrivă autorităţile din România, OMS, Comisia Europeană, „rămâne o problemă sensibilă şi facem tot ceea ce ţine de noi ca să asigurăm o medicaţie şi complianţa la tratament a pacienţilor”, a subliniat la întâlnire ministrul Sănătăţii.
Potrivit acestuia, incidenţa tuberculozei în România este mult mai mare decât în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană şi afectează comunităţile defavorizate.
„O să vedem în anii următori, dar, în mod evident, ţinând cont de cifrele care sunt în România şi care sunt mult mai mari decât în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană – în jurul valorii de 50 de cazuri la 100.000 de locuitori, reprezintă o provocare în continuare şi de multe ori afectează comunităţile defavorizate, pentru că aceasta nu este o noutate, întotdeauna există un determinism socio-economic al tuberculozei”, a explicat ministrul Sănătăţii.
El a mai precizat că, în prezent, se observă o suprapunere a poluării cu particule de dimensiune mică cu zonele unde incidenţa tuberculozei este mai mare.
„Acum, în plus faţă de ce ştiam noi, mai mult sau mai puţin istoric, observăm şi o suprapunere a situaţiei legate de poluare cu harta incidenţei tuberculozei din România unde valorile ridicate ale prezenţei particulelor cu dimensiune mică sub 2,5 nanometri în aerul inspirat coincid şi cu zonele unde incidenţa tuberculozei este mult mai mare”, a arătat Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătăţii a salutat faptul că în ultimii ani au fost realizate programe de screening şi s-au dotat laboratoarele cu echipamente de detecţie rapidă.
„M-aş bucura să fim contemporani cu momentul când şi în România incidenţa tuberculozei va fi cu un singur digit şi nu cu doi, adică să ajungem la sub 10. Este un obiectiv ambiţios, cred că este posibil, dar lucrul acesta poate fi realizat în condiţiile unei reduceri a decalajelor în ceea ce priveşte sărăcia în România, lucru posibil nu numai prin măsuri economice, dar şi prin stimularea accesului la servicii de sănătate, pe de o parte, şi, nu în ultimul rând, eu cred că asta este în primul rând – accesul la educaţie şi dezvoltarea învăţământului în România. O populaţie educată este o populaţie care poate să adopte un stil de viaţă şi măsuri preventive, care, cu siguranţă, pot să reducă şi tuberculoza la valori care să nu mai reprezinte o problemă de sănătate publică”, a susţinut ministrul Rafila.
În România, circa 30.000 de români suferă de TBC, potrivit datelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).â
Anul 2023 a fost al treilea an consecutiv de creştere a incidenţei tuberculozei în România
Rata incidenţei tuberculozei a fost, în anul 2023, de 48/100.000 de locuitori, fiind înregistrate 9.572 de cazuri, dintre care 429 la copii, a informat, vineri, Institutul „Marius Nasta”.
„Datele Programului Naţional de Prevenire şi Control al Tuberculozei, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, sub coordonarea IPMN, arată că în anul 2023 rata incidenţei tuberculozei, în rândul populaţiei, a ajuns la 48 de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori, faţă de de 46,3 în 2022 şi 39,7 în 2021. Comparativ cu anul precedent cifrele actuale sunt în creştere cu peste 700 de pacienţi, în anul 2022 au fost înregistrate 8.824 de cazuri de tuberculoză, din care 327 au fost copii”, se arată într-un comunicat de presă al unităţii medicale.
Potrivit sursei citate, acesta este al treilea an consecutiv de creştere a incidenţei tuberculozei în România.
Judeţele cu cea mai mare incidenţă a tuberculozei sunt Dolj, Teleorman, Giurgiu, Brăila şi Botoşani, unde s-au înregistrat peste 75 de cazuri/100.000 de locuitori.
La polul opus sunt Covasna, Bistriţa-Năsăud, Alba, Braşov şi Sălaj cu mai puţin de 30 de cazuri/100.000 de locuitori.
În cazul tuberculozei depistate la copii, judeţele cu incidenţă mare sunt Teleorman cu aproape 80 de cazuri/100.000 de locuitori, Brăila, Giurgiu, Călăraşi şi Bihor.
Judeţul cu incidenţă zero la copii este judeţul Alba, iar incidenţele cele mai mici sunt înregistrate în Botoşani, Sălaj şi Covasna.
Institutul „Marius Nasta”: Există o legătură între poluare şi tuberculoză
Poluarea aerului poate influenţa sănătatea umană în diverse moduri, iar cercetările indică faptul că există o legătură între aceasta şi tuberculoză, care poate creşte riscul de îmbolnăvire prin mai multe mecanisme, susţin specialiştii de la Institutul „Marius Nasta”.
Potrivit unui comunicat de presă al institutului, scăderea imunităţii ca urmare a expunerii la poluanţi precum particulele fine (PM2.5), oxizii de azot şi alte substanţe toxice poate slăbi organismul, făcându-l mai vulnerabil la infecţii, inclusiv la tuberculoză.
De asemenea, agravarea bolilor preexistente cum ar fi astmul sau bronşita cronică poate face ca o persoană să fie mai susceptibilă la tuberculoză.
„Persoanele diagnosticate cu tuberculoză trebuie să urmeze un regim strict de tratament, care implică adesea utilizarea de medicamente timp îndelungat. Poluarea poate afecta eficacitatea tratamentului, interferând cu absorbţia medicamentelor în organism sau sporind riscul de complicaţii”, afirmă sursa citată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
