Microbiomul uman cuprinde trilioane de microorganisme, inclusiv bacterii sănătoase. În ultimii ani, cercetările au început să descopere rolul său în sănătate şi în numeroase boli.
Un nou studiu realizat de Institutul canadian de cercetări în domeniul sănătăţii Lawson şi Universitatea Western, şi publicat recent în revista Microbiome, a descoperit că modificările microbiomului în mai multe locuri din organism sunt legate de formarea nefrolitiazei (pietre la rinichi/calculi renali).
Echipa de cercetători a examinat microbiomul intestinal, urinar şi salivar la 83 de pacienţi care aveau pietre la rinichi şi l-a comparat cu 30 de controale sănătoase.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Ei au descoperit că modificările în toate cele trei cazuri erau legate de formarea pietrelor la rinichi.
„Afecţiunile de pietre la rinichi au crescut în ultimii ani, afectând aproximativ 10% dintre indivizi”, spune dr. Jeremy Burton, cercetător ştiinţific la Institutul Lawson şi preşedinte al Catedrei de cercetare a microbiomului uman şi a probioticelor de la Clinica de sănătate St. Joseph’s (St. Joseph’s).
„În timp ce cercetările anterioare au arătat o legătură între microbiomul intestinal şi pietrele la rinichi la cei care au luat antibiotice, am vrut să explorăm şi legătura cu microbiomul uman în speranţa că am putea avansa cunoştinţele şi potenţialele tratamente”, menţionează cercetătorul canadian.
Printre participanţii la studiu s-au numărat persoane care au format pietre la rinichi, care nu au fost expuse la antibiotice în ultimele 90 de zile şi cărora li s-au îndepărtat pietrele prin intervenţie chirurgicală la St. Joseph’s.
„Testele noastre – numite ‘shotgun metagenomic sequencing’/secvenţiere metagenomică de tip shotgun (o metodă utilizată pentru secvenţierea şirurilor aleatoare de ADN – numele este dat prin analogie cu loviturile rapide de puşcă) ne-au permis să descoperim ce bacterii erau prezente în intestin şi capacităţile genetice ale acestora, sau cum funcţionează. Am făcut, de asemenea, o secvenţiere mai simplă a probelor orale şi urinare”, explică dr. Kait Al, autoarea principală a studiului şi cercetător postdoctoral la facultatea de medicină şi stomatologie Western’s Schulich.
Pietrele la rinichi se formează cel mai frecvent din oxalat de calciu, care este un produs rezidual al organismului.
Până acum se credea că persoanele cu microbi intestinali specifici, cum ar fi o bacterie numită Oxalobacter formigenes, care descompune oxalatul, erau mai puţin predispuse la formarea de pietre la rinichi. Acest studiu sugerează că există şi alţi factori.
„Este o poveste mai complexă. Microbii formează un fel de reţea care este stabilă şi benefică la oamenii sănătoşi, dar la cei care au pietre la rinichi, această reţea este distrusă. Ei nu produc aceleaşi vitamine şi metaboliţi utili, nu doar în intestin, ci şi în tractul urinar şi în cavitatea bucală”, explică Dr. Al.
De asemenea, au existat dovezi că persoanele cu pietre la rinichi au fost expuse la mai multe antimicrobiene, deoarece aveau mai multe gene rezistente la antibiotice.
„Am descoperit nu numai că cei care au avut pietre la rinichi aveau un microbiom nesănătos, inclusiv un microbiom intestinal care era mai predispus să excrete toxine către rinichi, dar şi că erau rezistenţi la antibiotice”, explică dr. Burton, profesor asociat în cadrul departamentului de microbiologie şi imunologie de la Schulich.
Echipa de cercetare canadiană spune că, deşi sunt necesare mai multe cercetări, aceste constatări iniţiale aduc clarificări asupra importanţei generale a microbiomului unei persoane şi a menţinerii acestuia cât mai sănătos posibil. O dietă prietenoasă cu microbiomul şi utilizarea minimă a antibioticelor ar putea reprezenta o soluţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
