Reprezentanţii universităţilor de medicină şi farmacie din ţară critică Strategia de consolidare şi dezvoltare a rolului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă în cadrul Sistemul Naţional de Management a Situaţiilor de Urgenţă 2024-2030 propusă de DSU şi prezentată pe site-ul MAI, considerând că propune perpetuarea unui sistem nefiresc în care există două autorităţi sanitare - Ministerul Sănătăţii şi DSU. De altfel, Ministerul Sănătăţii nu se află printre ministerele care trebuie să avizeze proiectul. Şi Comisia de specialitate ATI din Ministerul Sănătăţii critică Strategia de consolidare a rolului DSU propusă de Raed Arafat, reproşând că ministerele Sănătăţii şi Educaţiei nu au fost incluse în circuitul de avizare şi că documentul accentuează inadvertenţele, suprapunerile de drepturi şi responsabilităţi între DSU şi celelate autorităţi, ceea ce va agrava tensiunile existente în sistemul sanitar românesc. Comisia consideră că proiectul de HG prin care este apobată strategia este ”inacceptabil ca formă şi fond” şi propune retragerea lui.
”Strategia propune perpetuarea unui sistem nefiresc, în opinia noastră, prin care, în România există două autorităţi sanitare: Ministerul Sănătăţii şi Departamentul Situaţiilor de Urgenţă, două căi de formare profesională medicală: toate specialităţile medicale şi Medicina de urgenţă, două categorii de specialişti: medicii specialişti şi medicii de medicină de urgenţă, două categorii de formatori: cadrele didactice universitare şi formatorii în medicină de urgenţă şi două bugete separate: unul pentru medicină şi altul pentru medicină de urgenţă, situaţie total anormală. Fără a minimaliza în niciun fel aportul important al medicinei de urgenţă în rezolvarea situaţiilor acute, ameninţătoare de viaţă, şi progresele remarcabile făcute în România, în acest domeniu, nu putem să acceptăm apariţia periodică a acestei tentative de segregare medicală nefirească, care pune sub o lumină nedreaptă performanţa universităţilor de medicină din România în care s-au format, de altfel, toţi medicii de medicină de urgenţă”, afirmă, într-un răspuns adresat MS, Asociaţia Alianţa Universitară G6-UMF constituită din: Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davilla” din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş şi Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
De asemenea, Asociaţia Alianţa Universitară G6-UMF consideră că Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU) sunt structuri ale spitalelor, cu medici angajaţi în spitale, aşa încât ele nu trebuie confundate cu unităţile mobile în care echipajele de urgenţă îşi pot găsi până la un punct logica, în asociere cu alte structuri paramedicale.
Reprezentanţii univeristăţilor de medicină mai afirmă că prevederile Strategiei intră în contradicţie cu capitolul Învăţământul medical din Legea Învăţământului Superior nr. 199/2023 în ceea ce priveşte formarea profesională medicală, precum şi cu Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în ceea ce priveşte asistenţa medicală. ”Din aceste motive, vă comunicăm dezacordul nostru ferm pentru prevederile legate de medicina de urgenţă din această Strategie şi vă rugăm să susţineţi poziţia noastră de a lăsa medicina de urgenţă, acolo unde îi este locul, atât ca formare profesională cât şi ca desfăşurare de activităţi, la Ministerul Sănătăţii şi la universităţile de medicină şi farmacie acreditate, astfel încât această să funcţioneze într-o relaţie simbiotică, sinergică şi complementară cu Departamentul Situaţiilor de Urgenţă”, transmite Asociaţia Alianţa Universitară G6-UMF.
NOTA DE FUNDAMENTARE -
”Strategia de consolidare şi dezvoltare a rolului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă în cadrul Sistemul Naţional de Management a Situaţiilor de Urgenţă 2024-2030 are la bază lecţiile identificate ca urmare a situaţiilor de urgenţă/protecţie civilă cu care România s-a confruntat în ultimii ani, este în concordanţă cu recomandările rezultate în urma misiunii de tip ,,peerreview” şi urmăreşte noile obiective de creştere a rezilienţei stabilite de Comisia Europeană. Totodată, Strategia a fost elaborată ţinând cont de obiectivul „Consolidarea Sistemului Naţional Integrat pentru Situaţii de Urgenţă”, stabilit prin Programul de Guvernare iunie 2023 – decembrie 2024”, se arată în nota de fundamentare a strategiei propuse de Raed Arafat.
În document, este invocată misiunea de tip ”Peer-Review” asupra sistemului de management al riscului la dezastre din România, realizată de Comisia Europeană în octombrie 2022, la solicitarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
”Această evaluare a avut ca obiectiv general identificarea zonelor asupra cărora se pot aduce îmbunătăţiri, precum şi evidenţierea bunelor practici în cadrul sistemului de management al riscului de dezastre din România, dat fiind faptul că efortul de reducere a riscurilor la dezastre este unul multidisciplinar, implicând o varietate de domenii şi paliere administrative, având ca scop îmbunătăţirea sistemului”, se arată în mnota de fundamentare.
”Rezultatele arată că prioritizarea riscurilor este uneori neclară, 3 responsabilităţile fiind împărţite între diferite entităţi, la diferite niveluri teritoriale şi necesită o abordare mai concretă, prin responsabilizarea tuturor actorilor implicaţi, indiferent de nivelul acestora. Pe lângă cele menţionate anterior, a fost identificată nevoia trecerii de la o abordare de management al dezastrelor la o abordare de management al riscului de dezastre, printre direcţiile de acţiune ale Departamentului enumerându-se şi facilitarea proceselor de colaborare şi cooperare între actorii implicaţi în gestionarea riscurilor”, menţionează documentul.
Conform notei, la nivel naţional DSU va continua parcursul de consolidare şi dezvoltare a rolului de principală structură responsabilă în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă.
Ca avizatori, sunt trecuţi Ministerul Finanţelor pi Ministerul Justiţiei.
CE PREVEDE STRATEGIA REFERITOR LA UPU
- Coordonare integrată, cu caracter permanent, la nivel naţional, a activităţilor de protecţie civilă, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, denumite în continuare UPU/CPU, precum şi în cadrul structurilor SMURD şi serviciilor publice de ambulanţă, până la internarea în spital sau externarea din UPU/CPU;
- Pentru asigurarea unui act medical de calitate şi pentru buna gestionare a provocărilor curente, s-a evidenţiat necesitatea pregătirii permanente a personalului medical din serviciile aflate in coordonarea operaţională a DSU (UPU-SMURD, UPU, CPU, Serviciile de Ambulanţă Judeţene (SAJ), Dispecerat 112, Salvamont, Salvaspeo), prin metode de formare continuă ce au în vedere participarea la activităţi ce au ca scop îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la situaţiile de urgenţă (workshopuri, cursuri etc.).
- DSU depune eforturi considerabile în vederea pregătirii continue a personalului angrenat în activitatea medicală din UPU, CPU precum şi din prespital (SAJ, SMURD)
- În contextul creşterii adresabilităţii populaţiei către serviciile medicale de urgenţă şi pe fondul scăderii numărului de personal încadrat, a fost dezvoltat ”Programul de studii complementare în asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească” ce cuprinde toate acele elemente educaţionale si abilităţi practice necesare asigurării îngrijirilor medicale de urgenţă care se adresează pacienţilor în etapa premergătoare spitalizării. Programul este destinat medicilor cu specialitatea medicină generală, medicină de familie, pediatrie şi ATI care asigură îngrijiri medicale în cadrul serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească, cum sunt serviciile de ambulanţă. Structura şi conţinutul acestui program sunt centrate pe medicina bazată pe dovezi fiind în concordanţă cu toate aspectele moderne ale medicinei de urgenţă. În acelaşi timp programul plasează UPU în centrul procesului de formare, aici dezvoltându-se toate aceste abilităţi.
În urmă cu un an, ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila şi şeful DSU Raed Arafat au avut o dispută pe tema coordonării asistenţei medicale de urgenţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
