Rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, după o discuţie cu reprezentanţii companiilor din domeniul IT&C şi automotive, avertizează că problema resursei umane se va acutiza în vestul ţării

Potrivit unui comunicat de presă, de joi, al Universităţii Politehnica, anul 2021 a fost unul foarte bun în ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a companiilor din vestul ţării. 

Numai în vară au fost anunţate investiţii pentru următorii ani ce depăşesc un miliard de euro, lucru ce va face din regiune un pol şi mai important decât în prezent pe domeniile IT&C şi automotive.  

Instabilitatea generală, din ultimele şase luni, prezentă în atâtea domenii de interes îndeamnă acum la mult mai multă prudenţă. 

”Problema resursei de muncă este una globală, însă în România devine deja mult prea accentuată în ultima vreme. Planurile de dezvoltare ale companiilor sunt mult prea ambiţioase câteodată, iar în momentul în care vor ajunge la recrutare vor vedea că apar multe dificultăţi. Costurile cu forţa de muncă au crescut mult la noi, bazinul de selecţie este tot mai mic şi există o competivitate cu ţările din jur, care încep să se dezvolte şi ele în zona de IT&C şi inginerie. O companie care are, să zicem, un punct de lucru în România şi alte două în ţările învecinate, acum este mai tentată să redistribuie planurile de dezvoltare către locurile unde poate găsi mai uşor oameni. Pe lângă investiţiile deja anunţate, mai sunt şi altele în expectativă. Companiile fac calcule şi cel mai probabil în al doilea trimestru de anul viitor vor anunţa către ce zone se îndreaptă”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara. 

O altă provocare ce ţine de resursa umană este păstrarea actualilor angajaţi din IT&C. Companiile din străinătate deja au început să recruteze oameni care să lucreze din România direct pentru ele, iar acest lucru va accentua problemele.  

”Pandemia de coronavirus a schimbat complet modul de lucru. Acum dorinţa angajaţilor este să lucreze de acasă, chiar dacă unele companii doresc să îi aducă una sau două zile pe săptămână la birou, pentru a menţine cultura organizaţională. În vestul Europei, în schimb, work from home  era des întâlnit şi înainte de pandemie, aşa că sunt mult mai deschise acestui beneficiu pentru angajaţi. Cel mai probabil şi la noi, o parte din oamenii din IT&C vor rămâne exclusiv acasă, tocmai pentru că firmele nu doresc să îi piardă. Acest lucru influenţează foarte mult piaţa de birouri, care de doi ani este într-o zonă de aşteptare. La unele proiecte s-a renunţat iar altele sunt într-o derulare mai lentă”, a continuat Florin Drăgan. 

Din perspectiva comunicaţiilor fixe si mobile, pandemia COVID-19 a adus schimbări majore. Presiunea pe infrastructura de telecomunicaţii a crescut exponenţial de la declanşarea pandemiei fiind nevoie de investiţii substanţiale si rapide din partea operatorilor astfel încât reţelele lor sa poată gestiona creşterile foarte mari de trafic de voce si data. 

”Anul 2021 a adus în Romania tehnologia 5G live însă penetrarea acestei tehnologii este încă la început si se observă o întârziere faţă de ţările din Europa de Vest. Romania s-a angajat în cadrul PNRR să adopte şi Codul Comunicaţiilor Electronice şi abia după adoptarea acestui cod poate sa organizeze licitaţia de spectru de frecvenţe. Acest act normativ care va simplifica viaţa operatorilor de telecom atunci când îşi extind reţelele, dar care oferă şi drepturi noi pentru utilizatorii finali, va fi adoptat în 2022 după ce va primi avizele comisiilor de specialitate”, a mai precizat rectorul Florin Drăgan. 

Pe de altă parte, creşterea preţurilor la gaz şi energie electrică a creat o instabilitate şi în domeniul automotive aşa cum aduce incertitudini în toată zona de producţie. Fabricile sunt mari consumatoare de energie, iar în momentul în care au construit bugetul pe anul 2021, nu a fost luată în calcul o triplare a preţului. Din acest motiv unele planuri au fost redimensionate, iar anul 2022 va fi dominat de prudenţă şi responsabilitate în cheltuieli.