Purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu, a declarat la Prima News că an de an numărul naşterilor în România a scăzut constant, precizând că în ultimii trei ani numărul de naşteri a fost sub 180.000. El a mai menţionat că măsurile pentru rezolvarea acestei situaţii sunt complexe şi dificil de luat. ”În 2021, numărul de copii a fost la cel mai mic nivel din istoria României de când se înregistrează naşterile pe teritoriul ţării noastre”, a argumentat el. Vicepreşedintele Asociaţiei Moaşelor Independente, Irina Mateescu, a susţinut că problema principală nu este aceea că femeile din România nu ar fi inclinate să devină mame, afirmând că sunt femei care îşi doresc şi al doilea, şi al treilea copil, dar totul depinde de experienţa prin care trec. Preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame, Ana Măiţă, crede că în continuare în România creşterea de copii este văzută ca fiind strict datoria mamei şi că rolul bărbaţilor trebuie să crească în această zonă.
Vladimir Alexandrescu a declarat, luni, la Prima News, că în 2021 a fost cel mai mic număr de naşteri din istoria României.
“Realitatea este că în 2021 numărul de copii a fost la cel mai mic nivel din istoria României de când se înregistrează naşterile pe teritoriul ţării noastre. Observăm că este un fenomen care se manifestă pe un trend constant cel puţin din 1990 încoace. În 1991, pentru prima oară după mulţi ani, am coborât sub 300.000 nou-născuţi pe an. An de an, numărul lor a scăzut constatat, ultimii trei ani au fost ani în care numărul de naşteri a fost sub 180.000, deci la un nivel extrem de scăzut, confirmând implicit şi rata de natalitate care a scăzut de la 41 la mie cât era în perioada înainte de secolul XX şi până spre 1930 la un 8,1 la mie ceea ce este o rată care arată că fenomenul este îngrijorător”, a explicat purtătorul de cuvânt al INS.
El a precizat că măsurile pentru rezolvarea acestei situaţii sunt complexe şi dificile.
“Măsurile sunt complexe şi dificile. În primul rând este vorba de a merge către cauza acestei scăderi a natalităţii, care ţine de mentalitatea femeii. Femeia modernă este o femeie care se implică social, care doreşte să aibă activitate economică şi o carieră de succes şi aceste lucruri o obligă să fie foarte atentă când este vorba de a aduce pe lume un copil. Pentru că un copil, oricâtă dragoste ar înseamna pentru părinţii săi, pentru rudele lui, implică şi o marjă de probleme organizatorice care fac ca femeia să fie obligată, indiferent de voinţa ei, să lipsească o perioadă mai mare de la serviciu. (…) O familie, pentru a-şi întreţine copilul şi a-i asigura o educaţie, o instruire corespunzătoare, un parametru care nu este discutat foarte des, dar care este extrem de important este calitatea copiilor pe care îi aducem pe lume şi îi creştem, resursele financiare necesare obligă foarte multe familii în România, din păcate, să aibă două venituri cel puţin în casă deci şi mama, vrând, nevrând trebuie să aducă nişte bani. Şi atunci este obligată să meargă la serviciu”, a mai afirmat Vladimir Alexandrescu.
Vicepreşedintele Asociaţiei Moaşelor Independente, Irina Mateescu, a declarat la Prima News, că femeile care au şi o carieră îşi doresc al doilea şi uneori chiar şi al treilea copil.
“Există multe mame, multe femeie emancipate care au o carieră sau care îşi doresc o carieră sau care au studiat şi vor o dezvoltare profesională conformă cu studiile şi munca depusă. Între femeile cu care lucrez de mulţi ani am observat o tendinţă de a face şi al doilea copil şi chiar şi al treilea. Dar totul depinde de experienţa prin care trec. Nu este că nu şi-ar permite sau că ar amâna, bucata mea de statistică e mică, comparativ cu cea de la nivel naţional, dar urmărind şi discuţiile de pe grupurile de mame, nu cred că asta este problema principală, că femeile din România nu ar fi inclinate să devină mame. Propria mea experienţă de a avea gemene la 37 de ani, ca şi antreprenor, administrator de firmă, deci neasigurat din punct de vedere al asigurărilor sociale, dar plătind asigurare către Casa de Asigurări de Sănătate, ajungând să nasc mi-au explicat faptul că naşterea prematură nu se consideră o urgenţă medicală şi că nu voi primi banii pentru care cotizasem cu această asigurare paralelă”, a explicat Irina Mateescu.
De asemenea, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame, Ana Măiţă, crede că în continuare în România creşterea de copii este văzută ca fiind strict datoria mamei şi că rolul bărbaţilor trebuie să crească în această zonă.
“Educaţia sexuală şi reproductivă promovează natalitatea sănătoasă, promovează sarcina atunci când femeia este pregătită şi poate să înţeleagă ce înseamnă acest rol de părinte. Şi nu numai ea, ci şi partenerul ei, pentru că prea mult vorbim despre femei în problema natalităţii şi vorbim prea puţin despre bărbaţi. Copiii nu se fac încă în România printr-o concepţie magică, îi facem cu ajutorul partenerilor noştri. Unele îi facem natural, altele cu ajutorul procedurilor FIV, dar este nevoie de domni. Unde sunt domnii, unde sunt bărbaţii în această poveste? Unde este promovarea asumării rolului de tată, de partener parental, dacă nu de cuplu. Nu este există nicio campanie pentru că în continuare facerea şi creşterea de copii este văzută în România strict ca fiind datoria şi povara mamei”, a explicat Ana Măiţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
