Peste 200 de pacienţi cu tuberculoză ar urma să beneficieze de un proiect-pilot al Ministerului Sănătăţii aflat în dezbatere publică, prin intermediul căruia să fie trataţi în ambulatoriu, în dispensarele din Sectoarele 4, 5 şi 6 ale Institutului "Marius Nasta". Proiectul ar urma să înceapă în luna ianuarie, în contextul în care România rămâne ţare cu cea mai ridicată rată anuală de notificare a cazurilor de tuberculoză din UE şi contribuie anual cu circa 20% din cazurile totale înregistrate la nivelul UE. Tuberculoza se tratează prin spitalizare de lungă durată, în condiţiile în care există peste o sută de dispensare de pneumoftiziologie care ar putea prelua o parte din aceste cazuri.
Proiectul-pilot publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii pentru transparenţa decizională urmează să se desfăşoare în perioada ianuarie-decembrie 2020.
În acesta pot fi înscrişi cel puţin 200 de pacienţi din Capitală, având în vedere că în Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Marius Nasta” se internează, în fiecare an, aproximativ 1.200 de pacienţi cu tuberculoză, BK negativă, dintre care aproximativ 500 sunt din zona Bucureştiului.
"Scopul proiectului este de a demonstra fezabilitatea diagnosticării şi tratării pacienţilor cu tuberculoză în dispensarele TB, care ţin de Institutului Naţional de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” si de a creşte capacitatea acestora de a gestiona pacienţii cu tuberculoză, evitând spitalizările în situaţia în care acestea nu sunt absolut necesare", arată MS.
Astfel, pacienţii care se prezintă în dispensarele TB din Sectoarele 4, 5 şi 6 din Bucureşti sunt examinaţi clinic şi radiologic, iar pe baza rezultatelor (leziuni sugestive de TB) şi a examenului microbiologic al sputei (microscopie), un pacient este fie caz infirmat, fie este declarat bolnav TB.
În cazul în care pacientul este declarat bolnav TB, i se va recolta sputa pentru testare GeneXpert. Dacă la testarea GeneXpert rezultatul arată TB sensibilă, el va fi inclus in pilot şi se va iniţia tratamentul în dispensar.
Pentru a fi inclus în pilot, un pacient trebuie să aibă peste 18 ani, să fie rezident în sectoarele 4,5 şi 6 din Bucureşti, să fie diagnosticat drept un caz TB pulmonară cu microscopie negativă la examenul bacteriologic, indiferent de rezultatul testului GeneXpert, sau un caz TB extrapulmonară şi să nu aibă criterii de spitalizare.
Pacientul inclus in pilot va începe tratamentul antituberculos printr-unul din dispensarele TB ale sectoarelor 4, 5 sau 6 ale Institutului "Marius Nasta". În caz contrar, adică dacă pacientul are criterii de spitalizare şi/sau reprezintă o urgenţă medicală va fi indrumat pentru internare în spital.
Includerea pacienţilor în programul pilot va începe în luna ianuarie 2020 şi va dura până la sfârşitul proiectului pilot. Se estimează ca în primele 6 luni de înrolare să se atingă un număr de 200 pacienţi bolnavi TB care vor efectua tratamentul exclusiv în ambulator.
Decizia privind extinderea pilotului la alte categorii de pacienţi va fi luată după cel puţin 3 luni de desfăşurare a programului pilot. După încheierea pilotului se va evalua extinderea modelului de îngrijire în ambulatoriu şi la alte judeţe.
Buget estimativ al proiectului este de 30 de milioane de lei.
Conform Ministerului Sănătăţii, tuberculoza rămâne o problemă majoră de sănătate publică în România. Deşi rata de notificare a cazurilor a scăzut constant din anul 2002, România rămâne ţare cu cea mai ridicată rată anuală de notificare din UE şi contribuie anual cu circa 20% din cazurile totale înregistrate la nivelul UE.
În România, managementul cazurilor de tuberculoză este încă centrat pe internarea continuă în spitale/secţii de pneumoftiziologie, unde se pune diagnosticul de certitudine, se iniţiază tratamentul şi, după caz, se monitorizează reacţiile adverse şi se evaluează statusului pacientului la diverse etape terapeutice. Acest lucru are loc în contextul în care România dispune încă de peste 100 de dispensare de pneumoftiziologie, care funcţionează cu resurse financiare din bugetul Ministerului Sănătăţii şi care ar avea capacitatea de a prelua o parte din serviciile furnizate în prezent în spital, arată MS.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii promovează modelul de îngrijire în ambulatoriu sau în comunitate ca fiind asociat cu rezultate echivalente celei din spital, drepturile pacientului fiind mai bine urmărite şi în acelaşi timp calitatea vieţii pacientului fiind una mai bună. Totodată, evitarea spitalizării scade riscul de transmitere a infecţiei tuberculoase, a altor infecţii între pacienţi sau de la pacienţi la personalul medical, în timp ce costurile îngrijirii intraspitaliceşti sunt mai mari decât cele ale îngrijirii în ambulatoriu, iar economiile realizate pot finanţa ale servicii sociale de sprijin pentru pacientul cu TB.
Rata de succes aşteptată la tratament este de 85% (pacienţi cu succes terapeutic - vindecaţi şi tratament complet, conform definiţiei) şi a unei rate de abandon şi pierduţi mai mică decât media pe ţară de 4%.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
