Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) atrage atenţia că peste 2300 de medicamente riscă să dispară de pe piaţă, din cauza crizei iminente în sănătate ce va apărea odată cu creşterea, la aproape 30 la sută, a taxei clawback. APMGR cere trecerea imediată la calculul diferenţiat al taxei clawback în acest an şi la eliminarea obligaţiei clawback pentru medicamentele generice, din 2018.
“Taxa clawback este o taxă pe cifra de afaceri pentru producătorii de medicamente şi nicio companie din nicio industrie nu poate supravieţui mult timp cu un nivel al acesteia aproape de 30%. Asta înseamnă distrugerea industriei farmaceutice locale şi dispariţia unor medicamente esenţiale pentru milioane de pacienţi, mai ales pentru cei cronici, medicamente care se adresează unor arii terapeutice de bază precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator,” a declarat joi, într-o conferinţă, Adrian Grecu, preşedintele APMGR.
În trimestrul I al acestui an, taxa clawback a ajuns la aproape 20%, APMGR estimând că în trimestrul al II-lea va fi în jur de 25%, iar până la sfârşitul anului poate trece şi de 30%.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Taxa creşte din cauza introducerii de noi medicamente în mod necondiţionat pe lista compensatelor, fără buget suplimentar, la care se adaugă micşorarea plafonului pentru pensionari, precum şi eliminarea comisiilor de specialitate care verificau validitatea prescripţiilor, a mai spus Grecu.
Potrivit lui preşedintelui APMGR, din 2016 şi până în aprilie anul acesta, 42 de noi medicamente au fost introduse pe lista celor compensate, generând un consum suplimentar anual de aproximativ 70 de millioane de lei. Mai mult, introducerea recentă a altor două medicamente noi: Kadcyla (Trastuzumabum emtansinum) şi Tagrisso (Osimertinib), va genera un consum suplimentar anual de 129 milioane lei, respectiv 37 milioane lei. Micşorarea plafonului pentru pensionari precum şi eliminarea comisiilor de specialitate înseamnă o creştere substanţială a consumului, cu alte 200 milioane lei anual.
“Vrem să fim bine înţeleşi: introducerea a noi molecule este benefică pentru pacient şi pentru sistemul de sănătate, la fel şi micşoarea plafonului de compensare pentru pensionari. Dar noi, producătorii de medicamente generice, nu mai putem finanţa acest consum de care nu noi suntem responsabili. Pentru a supravieţui trebuie să renunţăm la medicamentele ale căror costuri de producţie nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilităţi de producţie. Şi pacienţii şi economia României vor pierde,” a spus Grecu.
Conform directorului general CEGEDIM, Petre Crăciun, 2.343 de medicamente riscă să dispară de pe piaţă, 60% dintre acestea fiind medicamente sub 25 de lei.
Multe dintre aceste medicamente sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice.
Odată cu creştere taxei, apre riscul închiderii capacităţilor de producţie dedicate medicamentelor cu prescripţie, ceea ce va duce la pierderea a mii de locuri de muncă şi a zeci de milioane de euro plătite în taxe către bugetul de stat. Numai taxele pe salarii plătite anual la bugetul de stat de producătorii de medicamente generice totalizează circa 80 mil euro, sursţin reprezentanţii acestora. În plus, investiţii de aproape 100 de milioane de euro au fost puse în aşteptare de producătorii de medicamente generice cu facilitate de producţie în România din cauza pierderilor provocate de taxa clawback şi a impredictibilităţii acesteia.
Mai mult, în ultimii şase ani, statul alocă 1,5 miliarde lei pentru medicamente, iar producătorii prin această taxă contribuie anual cu 2,6 miliarde lei la finanţarea meedicametelor", a adăugat Adrian Grecu.
APMGR atrage atenţia că în nicio ţară din Europa taxa clawback nu se aplică medicamentelor generice pentru că acestea sunt o sursă de economii la bugetul de stat şi un mod de a asigura medicamente pentru cât mai mulţi pacienţi. În Franţa, sistemul payback nu include medicamente generice sau bio similare; în Italia: taxa clawback s-a plătit doar în anul 2013 şi rata acesteia a fost de 3%; în Polonia: sistemul payback nu s-a aplicat în ultimii 3 ani; în Croaţia: payback numai pentru o listă limitată de medicamente scumpe; în Portugalia: diferenţiere pozitivă pentru medicamentele generice în sectorul retail.
“Taxa clawback din România este un model unic în Europa, nu numai prin faptul că aduce o povară enormă pentru producători, ci şi prin faptul că România este singura ţară care penalizează medicamentele ieftine, medicamentele generice,” a spus Grecu.
APMGR susţine că medicamentele generice sunt discriminate nu doar prin clawback, ci şi prin sistemul de acordare a preţurilor. Companiile membre APMGR au zeci de dosare de solicitare de preţ pentru medicamente generice, unele în aşteptare de peste şase luni. În tot acest timp în care statul întârzie aprobarea preţului pentru medicamentul generic, bugetul României pierde, pentru că decontează medicamentele inovative mult mai scumpe.
În acest context, APMGR solicită Guvernului introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice pentru trimestrele 3 şi 4 ale acestui an şi eliminarea taxei clawback pentru medicamentele generice de la 1 ianuarie 2018, concomitent cu introducerea moleculelor noi pe listă doar cu contracte cost-volum şi/sau cost-volum rezultat.
Companiile membre Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) au capacităţi de producţie în Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Constanţa unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu cca 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă. APMGR este afiliată la Medicines for Europe -www.medicinesforeurope.com- organizaţia reprezentativă a industriei producătoare de medicamente generice şi biosimilare din Europa.
APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Actavis, Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Terapia-a Sun Pharma company, Teva, Zentiva.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
