Preşedintele Klaus Iohanjis a sesizat, miercuri, Curtea Consituţională a României cu privire la trei legi care aduc modificări Legii Educaţiei, afirmând că, ”atât prin modul în care au fost adoptate, cât şi prin conţinutul normativ, cele trei legi contravin normelor şi principiilor constituţionale”. Şeful statului afirmă că cele trei acte normative abordează chestiuni similare şi ar fi trebuit corelate, dar face şi referiri punctuale la unele dintre prevederi care ar fi neconstituţionale.
”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curţii Constituţionale, miercuri, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, a Legii pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei”, anunţă Administraţia prezidenţială.
În textul sesizării, Iohannis vorbeşte despre faptul că în 19 mai 2018, Parlamentul României a transmis, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, Legea pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Considerăm că atât prin modul în care au fost adoptate, cât şi prin conţinutul normativ, cele trei legi contravin normelor şi principiilor constituţionale, pentru argumentele pe care le vom prezentate în cele ce urmează”, se arată în textul sesizării.
Primul dintre aspectele abordate de către şeful statului în sesizare vizează parcursul legislativ.
”Se constată că, deşi cele trei legi deduse controlului de constituţionalitate au fost dezbătute şi adoptate de către prima Cameră sesizată la date diferite, în şedinţe distincte, Senatul, în calitate de Cameră decizională, le-a dezbătut şi le-a adoptat în cadrul aceleiaşi şedinţe, respectiv cea din data de 7.05.2018. Întrucât aceste iniţiative legislative au ca obiect de reglementare modificarea şi/sau completarea aceluiaşi act normativ de bază, şi anume Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi au fost adoptate de către Senat în aceeaşi şedinţă din data de 7.05.2018 şi trimise Preşedintelui României spre promulgare la aceeaşi dată, 19.05.2018, rezultă că Parlamentul a adoptat trei legi distincte, cu acelaşi obiect, fără a asigura corelarea acestora, după regulile şi cerinţele de ordin tehnic-legislativ pentru elaborarea actelor normative, aşa cum sunt prevăzute de lege şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, se arată în textul sesizării.
În textul sesizării, Iohannis afirmă că adoptarea a trei acte normative distincte cu referire la aceeaşi lege, ”este de natură să creeze confuzie pentru beneficiarii normei, cu potenţiale repercusiuni asupra calităţii procesului educaţional”.
Potrivit şefului statului, ”acestea au fost adoptate de către Parlament după o procedură care nu asigură sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, ceea ce contravine principiului securităţii raporturilor juridice, negarantând astfel claritatea şi previzibilitatea legii, fiind, aşadar, încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie”.
Un alt aspect abordat în sesizare vizează modificarea unora dintre condiţiile pe care cadrele didactice angajate cu contract individual de muncă trebuie să le îndeplinească pentru a fi repartizate de inspectoratul şcolar, în unităţile de învăţământ în care sunt angajate, dacă postul didactic/catedra este vacant/ă.
Potrivit lui Iohannis, forma aflată în vigoare, reglementează ocuparea posturilor vacante de către cadrele didactice calificate, care au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare, iar forma propusă ”continuă să perpetueze o modalitate „paralelă” de accedere la calitatea de titular în învăţământul preuniversitar, contrară derulării în condiţii optime a procesului de învăţământ în cadrul unui sistem naţional de învăţământ predictibil şi funcţional, aspect ce este de natură să conducă la denaturarea regimului juridic al instituţiei titularizării, astfel cum este aceasta reglementată prin Legea nr. 1/2011 şi, prin aceasta, să genereze discriminări în interiorul sistemului”.
Iohannis susţine că, dacă se acceptă varianta trimisă spre promulgare, se poate ajunge în ”la situaţia în care o astfel de procedură să echivaleze cu o titularizare pe post în absenţa vreunui concurs”.
”Astfel de neclarităţi creează dificultăţi în aplicare, fiind contrare exigenţelor de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, mai spune Iohannis.
Un alt punct al sesizării vizează organizarea claselor sau grupelor cu predare în limbile minorităţilor, Iohannis apreciind că prin modificările propuse ”se creează o dublă reglementare a condiţiilor necesare înfiinţării unor astfel de grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale”.
”În ceea ce priveşte obţinerea avizului ministrului educaţiei naţionale pentru organizarea unităţilor prevăzute la art. 19 alin. (3), considerăm că prin raportare la dispoziţiile art. 19 alin. (1) care reglementează cerinţele minime pentru ca o unitate de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ să dobândească personalitate juridică, dar şi la cele ale art. 45 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, aceste prevederi sunt neclare şi de natură să genereze un regim juridic diferenţiat între instituţii de acelaşi tip, prin faptul că introduc un criteriu suplimentar pentru unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate la solicitarea părinţilor/tutorilor legali - obţinerea avizului ministrului educaţiei naţionale. În al doilea rând, în contextul modificărilor operate, considerăm că acest aviz este un act ce ar trebui să emane de la minister şi nu de la ministrul educaţiei, de esenţa competenţelor acestuia din urmă putând fi, mai degrabă, aprobarea şi nu avizarea. Nu în ultimul rând, din cuprinsul art. 19 alin. (3) din legea supusă controlului de constituţionalitate nu rezultă cu claritate nici dacă acest aviz este unul conform. În acest mod, este încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii”, se arată în textul sesizării.
Iohannis atacă la CCR şi unele modificări asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, prin introducerea unui nou articol, art. 321, conform căruia pentru unităţile de învăţământ cu personalitate juridică care au luat fiinţă în urma divizării sau fuziunii, drepturile şi obligaţiile, inclusiv cele referitoare la autorizaţiile de funcţionare provizorie/acreditare se transferă către unităţile/unitatea cu personalitate juridică rezultată.
”Opinăm că o astfel de măsură este neclară şi insuficientă, de natură să creeze impredictibilitate şi, pe cale de consecinţă, contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie, putând genera abuzuri în aplicarea normei în ceea ce priveşte autorizaţiile de funcţionare provizorii/acreditare care urmează a fi transferate către unităţile/unitatea cu personalitate juridică rezultată, cu repercusiuni asupra calităţii procesului educaţional”, se arată în textul sesizării.
De asemenea, Iohannis semnalează faptul că ”obiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, în varianta iniţiatorului, se limita doar la modificarea şi completarea art. 99 din Legea nr. 1/2011”.
”În forma adoptată de Parlament şi transmisă la promulgare, legea vizează, prin art. II, şi modificări asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei referitoare la transferul obligaţiilor, drepturilor şi autorizaţiilor de funcţionare provizorie/acreditare către unităţile de învăţământ cu personalitate juridică care au luat fiinţă în urma divizării sau fuziunii. Cu certitudine, în cadrul procedurii de legiferare, Parlamentul poate opera modificări asupra formei iniţiale a oricărei legi, însă potrivit normelor de tehnică legislativă, statuate în cuprinsul art. 14 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 referitor la unicitatea reglementării în materie, un act normativ poate cuprinde reglementări şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act. Or, prin extinderea obiectului de reglementare şi asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, legea criticată nu îndeplineşte cerinţele tehnico-legislative şi, prin urmare, este contrară art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la calitatea legii. Completarea adusă acestei ordonanţe de urgenţă nu este nici indispensabilă realizării scopului urmărit prin legea dedusă controlului Curţii Constituţionale, reprezentat de asigurarea formării continue a învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, şi nici nu reprezintă o reglementare conexă acestei materii, întrucât face o referire exhaustivă la transferul obligaţiilor, drepturilor şi autorizaţiilor de funcţionare provizorie/acreditare către unităţile de învăţământ cu personalitate juridică care au luat fiinţă în urma divizării sau fuziunii”, se mai arată în document.
De asemenea, şeful statului vorbeşte despre ”neclarităţi” în ceea ce priveşte instituirea învăţământului obligatoriu, ”întrucât diferă în ceea ce priveşte momentul de la care aceste dispoziţii se aplică pentru învăţământul preşcolar şi pentru cel liceal”.
”Astfel, în prezent este prevăzut faptul că numai primii doi ani (clasele IX-X) ai învăţământului secundar superior sunt obligatorii, în timp ce întregul învăţământ liceal (clasele X-XII/XIII) devine obligatoriu până în anul 2020, iar în privinţa învăţământului preşcolar se precizează că ultimii doi ani (vârsta de 5-6 ani) sunt obligatorii. Cu toate acestea, în teza a doua a art. 16 alin. (1) din legea criticată se arată că grupa mare din învăţământul preşcolar devine obligatorie până cel târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. Ultimii doi ani ai învăţământului preşcolar vizează grupa mare şi grupa mijlocie. Din această perspectivă, norma este contradictorie statuând, pe de o parte, că învăţământul general obligatoriu cuprinde şi ultimii doi ani din învăţământul preşcolar, iar pe de altă parte că grupa mare şi grupa mijlocie devin obligatorii până în anul 2020, respectiv 2023, aşadar nu fac parte la momentul intrării legii în vigoare din învăţământul general obligatoriu”, arată preşedintele.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
