Parchetul General apreciază că o parte dintre prevederile din Proiectul de modificare a legilor justiţiei reprezintă propunerile formulate de magistraţi şi au fost agreate de procurori în Adunările generale, dar altele – trecerea Inspecţiei Judiciare la Ministerul Public, numirile în funcţiile de conducere, înfiinţarea unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiuni săvârşite de procurori şi judecători - ” continuă să menţină îngrijorarea”.
Parchetul General a transmis, joi, un punct de vedere după consultarea Proiectului de modificare a legilor justiţiei în care apreciază ”posibilitatea oferită de Ministerul Justiţiei de a examina” modificările propuse.
”În urma unei prime analize au fost remarcate două categorii de modificări, dintre care una o reprezintă propunerile formulate de magistraţi, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, care se şi regăsesc în acest proiect (spre exemplu mandatul funcţiei de conducere de 4 ani), precum şi alte propuneri (cum ar fi interdicţia cumulării pensiei cu salariul în instituţiile judiciare) ce au fost agreate de procurori în Adunările generale. O altă categorie de modificări au format obiectul dezbaterilor din cadrul şedinţei Consiliului Consultativ al procurorilor din data 29 august 2017 şi continuă să menţină îngrijorarea, în special, după posibilitatea observării directe a detaliilor textelor”, transmit reprezentanţii Parchetului General.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Aceştia fac referire la ”preluarea, într-o formă diferită de cea actuală a dispoziţiilor constituţionale, referitoare la Ministerul Public”.
”Prin modificarea propusă se realizează o extindere a autorităţii Ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte rolul şi atribuţiile Ministerului Public, în timp ce în actuala reglementare ministrul Justiţiei îşi exercită autoritatea numai cu privire la statutul procurorilor (art.132 Constituţia României)”, se arată în document.
Alte propuneri criticate visează trecerea Inspecţiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiţiei, ”care ar asigura un control efectiv şi direct al activităţii magistraţilor de către ministrul Justiţiei”, numirea în funcţiile de conducere ale Ministerului Public, deposedarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de atribuţiile managementului operativ privind delegarea promptă procurorilor pe funcţii de execuţie sau de conducere în cadrul Ministerului Public (fără a preciza cine propune Secţiei de procurori din CSM delegarea).
”Aceasta în condiţiile în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are un proiect managerial aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu obiective clar asumate, fără a avea însă posibilitatea de a-şi crea echipa, astfel cum se recomandă în raportul MCV din 28 ianuarie 2015”, se mai arată în document.
O altă măsură care produce ”îngrijorare” este înfiinţarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiuni săvârşite de procurori şi judecători, ceea ce lasă împresia ”contrar realităţilor statistice că fenomenul infracţionalităţii în corpul magistraţilor ar fi atât de ridicat încât ar impune crearea unei direcţii dedicate acestui corp profesional”.
În final, este criticată impunerea condiţiei vârstei de 30 de ani pentru candidaţii la Institutul Naţional al magistraturii care ”ar conduce la o limitare a accesului unei categorii de absolvenţi ai facultăţilor de drept şi totodată, la un blocaj major de ocupare a funcţiilor vacante din Ministerul Public”.
Parchetul General vorbeşte despre ”un deficit de peste 500 de procurori reprezentând circa 18% din numărul total de posturi”.
”Păstrarea actualei forme de accedere la INM ar putea înlătura criticile din actualul proiect de act normativ, printr-o altă modalitate de organizare a activităţii judiciare (lipsa de experienţă a tinerilor magistraţi fiind suplinită prin crearea unor complete colegiale, iar în ceea ce priveşte procurorii prin chiar modul de organizare şi de lucru al parchetelor)”, se mai arată în comunicatul transmis.
Reprezentanţii instituţiei anunţă că, după o analiză detaliată a Proiectului de modificare a legilor justiţiei şi a colectării tuturor punctelor de vedere transmise de procurorii de la unităţile de parchet din ţară, vor prezenta pe larg concluziile desprinse.
Ministerul Justiţiei a făcut public proiectul de modificare a legilor justiţiei, miercuri seară, în ziua în care ministrul Tudorel Toader a anunţat că documentul a fost trimis Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizul consultativ.
Proiectul de modificare legilor justiţiei a fost anunţat de ministrul Toader în urmă cu exact o săptămână, generând critici din partea magistraţilor, a asociaţiilor acestora, a societăţii civile, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, Ambasadei SUA şi Comisiei Europene.
Potrivit proiectului, preşedintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi ai parchetelor, iar durata mandatului acestora este extinsă de la trei la patru ani. De asemenea, Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, iar ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
