O echipă de istorici şi arheologi de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a descoperit, marţi, în comuna Cricău, din judeţul Alba, la o adâncime de doar o jumătate de metru, rămăşiţele pământeşti a trei partizani anticomunişti ucişi în 1949 de trupele fostei Securităţi. Arheologul Gheorghe Petrov spune că este "cea mai superficială” înhumare pe care echipa a întâlnit-o de când lucrează pentru a identifica locurile unde au fost îngropaţi partizanii anticomunişti. Osemintele vor fi reluate miercuri de medicii legişti, iar un preot va oficia o slujbă în memoria celor trei partizani.
Coordonatorul investigaţiilor arheologice, arheologul Gheorghe Petrov, a declarat, marţi, pentru News.ro, că rămăşiţele pământeşti ale celor trei partizani au fost găsite pe baza unor informaţi adunate în ultimii ani într-o groapă comună, aflată pe raza comunei Cricău, osemintele fiind înhumate la o adâncime de aproximativ o jumătate de metru.
Petrov a spus că aceasta este „cea mai superficială” înhumare pe care echipa de cercetători, istorici şi arheologi a întâlnit-o de când lucrează pentru a identifica locurile în care au fost îngropaţi partizanii anticomunişti.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Potrivit acestuia, osemintele urmează să fie preluate, miercuri, de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Alba, iar un preot va oficia la faţa locului o slujbă religioasă în memoria celor trei partizani.
Potrivit unui comunicat al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, acţiunea desfăşurată în comuna Cricău, din judeţul Alba, are ca scop deshumarea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu, care au murit la 8 martie 1949 într-o confruntare armată cu trupe şi cadre operative ale Securităţii.
Cercetătorii institutului au stabilit că Ştefan Popa era conducătorul uneia dintre formaţiunile din zona Munţilor Apuseni care s-au opus regimului comunist.
După confruntarea armată din 4 martie 1949 de la Bistra (zona Groşi), judeţul Alba, când organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, condusă de maiorul Nicolae Dabija, a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de ample acţiuni pentru capturarea partizanilor care au reuşit să scape din acea înfruntare, precum şi pentru arestarea tuturor celor care i-au susţinut. În această campanie represivă, un obiectiv important al Securităţii l-a constituit anihilarea grupării conduse de Ştefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija şi dorea unirea tuturor organizaţiilor anticomuniste din zona Apusenilor. Îndeplinirea acestui obiectiv a căzut în sarcina Direcţiei Regionale de Securitate Sibiu, condusă în acea perioadă de locotenent-colonel Gheorghe Crăciun.
Prin planurile de măsuri adoptate, în teren au fost deplasate efective din trupele de securitate şi numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcţiei Regionale de Securitate Sibiu. Multe cadre proveneau de la Serviciul Judeţean a Securităţii Poporului Alba, iar operaţiunile din teren au fost coordonate personal de către locotenent-colonel Gheorghe Crăciun. În ziua de 6 martie, a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ştefan Popa îşi avea baza şi adăpostul principal. Partizanii au reuşit să spargă încercuirea şi cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, într-o poiană situată sub Muntele Piatra Craivii, locul fiind cunoscut sub denumirea de Bogoloaia. Aici, în ziua de 8 martie, partizanii au fost surprinşi într-o locuinţă sezonieră, care se mai păstrează şi astăzi cu unele modificări, având loc o confruntare armată în urma căreia trei partizani au fost omorâţi şi doi luaţi prizonieri. Între cei ucişi s-a aflat şi Ştefan Popa, conducătorul organizaţiei, alături de care au fost împuşcaţi Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu. Prizonieri au fost luaţi Ioan Scridon şi Alexandru Maxim, care au fost torturaţi de cadrele de securitate pentru a oferi informaţii şi despre alţi partizani şi ascunzătorile acestora.
După confruntare, cadavrele celor ucişi au rămas pe teren vreme de mai multe zile, sub pază permanentă. Conform unor mărturii, în ziua de duminică, 13 martie, Securitatea a adus cu forţa mai mulţi locuitori din satele zonei ca să vadă cadavrele, scopul urmărit fiind de a se induce starea de teamă în rîndul populaţiei.
Cercetările de la Cricău vor fi făcute de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare respective Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii din Aiud.
Investigaţiile se desfăşoară în prezenţa unui procuror militar de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care a fost sesizată de IICCMER în privinţa acestui caz şi a locului unde victimele au fost înhumate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
