Ministerul Sănătăţii (MS) a lansat, marţi, Planul-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2019-2030, acesta având scopul de a reduce amploarea hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin hepatite virale şi complicaţii ale acestora şi prin asigurarea accesului echitabil la servicii de prevenire, testare, îngrijire şi tratament.
Planul-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2019-2030, a fost lansat în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, fiind elaborat în concordanţă cu „Strategia globală a sistemului de sănătate privind hepatitele virale”, adoptată de Adunarea Generală a OMS în anul 2016, arată MS, într-un comunicat de presă.
"Planul-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale urmăreşte crearea unui cadru de intervenţie bazat pe dovezi pentru un răspuns cuprinzător şi sistematic al sectorului de sănătate la hepatitele virale, luând în considerare contextul, nevoile şi priorităţile naţionale. Scopul Planului-cadru naţional este acela de a minimiza amploarea hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin hepatite virale şi complicaţii ale acestora şi prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire şi tratament", mai arată sursa citată.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Astfel, au fost stabilite patru direcţii strategice pentru planificarea şi implementarea intervenţiilor de sănătate publică împotriva hepatitelor virale.
Prima vizează informare şi comunicare, prin dezvoltarea unui sistem strategic şi solid de informare pentru a cunoaşte şi înţelege situaţia epidemiologica hepatitică virală şi a formula intervenţii ţintite. Elaborarea şi implementarea unei strategii de comunicare şi conştientizare, ca element de prevenţie primară.
A doua se referă la intervenţii cu impact: asigurarea accesului universal şi gratuit la servicii de calitate pentru prevenirea transmiterii hepatitelor virale, asigurarea accesului universal sistematic la depistarea infecţiei cu virusuri hepatitice prin implementarea unor măsuri şi campanii sistematice la nivel naţional de depistare, asigurarea accesului universal şi gratuit la tratamentul hepatitelor virale B şi C, dezvoltarea serviciilor complementare tratamentului antiviral pentru pacienţii cu complicaţii şi comorbidităţi.
A treia direcţie vizează furnizarea echitabilă a serviciilor: cele mai eficace metode pentru furnizarea serviciilor către populaţii vulnerabile din zone geografice diverse cu accent pe echitate, pentru maximizarea impactului şi a calităţii, iar a patra - cadrul de furnizare şi bugetare a serviciilor: programe de screening pentru grupurile populaţionale expuse la risc; instruirea furnizorilor de servicii; realizarea de reţele integrate de furnizori de servicii; dezvoltarea şi utilizarea de instrumente de contractare a serviciilor şi produselor medicale.
"România a făcut paşi importanţi în lupta cu hepatita C, asigurând acces la terapii inovatoare cu o rată foarte mare de vindecare. Însă, lupta continuă. De aceea, am considerat extrem de importantă realizarea unei strategii naţionale care să cuprindă totalitatea măsurilor pe care trebuie să le avem în vedere, astfel încât să câştigăm această bătălie”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, citată în comunicat.
Implementarea Planului-cadru naţional va fi realizată în parteneriat cu principalii actori implicaţi în prevenirea, supravegherea, controlul şi managementul hepatitelor virale (parteneri guvernamentali, societăţi medicale profesionale, parteneri din societatea civilă), iar pentru îndeplinirea obiectivelor se vor elabora periodic planuri de acţiune şi se va dezvolta un mecanism de monitorizare şi evaluare.
Implementarea va fi coordonată din punctul de vedere al deciziei strategice de un comitet de coordonare intersectorial (cu o secţiune decizională şi una de consultare publică), iar din punct de vedere tehnic, de un comitet tehnic multidisciplinar format din profesionişti de diferite specialităţi medicale, jurişti şi economişti şi care va avea rol de analiză, evaluare şi planificare.
Planul-cadru naţional va dispune de un mecanism de monitorizare şi evaluare, în baza căruia Comitetul de coordonare va aprecia stadiul implementării şi va putea recomanda Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate măsuri de îmbunătăţire a controlului acestei boli.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
