Medicul primar de recuperare fizică Olga Surdu afirmă că în ultima vreme se conturează un tip nou de om, Homo Domesticus, cel de lângă casă, care a redus activitatea fizică foarte mult şi care are contact minim cu natura. Potrivit medicului, bolile musculo-scheletale sunt tot mai frecvente inclusiv la tineri, pentru că viaţa modernă favorizează traiul facil, însă condiţiile civilizate de trai nu sunt întotdeauna cele mai sănătoase. Ce e de făcut? „Să lăsăm mai departe maşina de locul unde am duce-o să blocăm circulaţia în uşa instituţiei la care vrem să ajungem, sâmbăta şi duminica să ieşim din oraş şi să ne plimbăm măcar ore într-un parc dacă nu avem o pădure naturală alături, să facem două-trei mişcări, câte cinci - zece minute pentru mobilizare articulară, să îndreptăm spatele când ne dăm seama că ne-am cocoşat stând ore în şir pe scaun la birou, în poziţii proaste”, afirmă medicul.
„Patologia musculo-scheletală este din ce în ce mai frecventă, pentru că viaţa modernă favorizează traiul facil, însă condiţiile civilizate de trai nu sunt totdeauna cele mai sănătoase. Sigur că e plăcut şi de înţeles să ai aer condiţionat într-o clădire, să nu stai într-o baie de aburi, să te urci într-o maşină cu aer condiţionat, dar trebuie să ţii seamă de un lucru că, de fapt, contrastul termic este cel care menţine o balanţă a răspunsului imun-adecvată. Şi atunci să faci plajă cum trebuie, să ştii să faci duşul de curăţenie acasă aşa cum trebuie, în aşa fel încât să menţii structura vasculară aptă să răspundă, asta îţi asigură un confort de sănătate. Dar uităm să facem lucrul ăsta. Facem repede un duş fierbinte şi ieşim. Nu mai aplicăm şi duşul rece care închide vasele de sânge, ori închiderea vaselor de sânge, din punct de vedere al funcţionalităţii organismului este elementul activ. Dilataţia de la căldură când transpirăm este un element pasiv. Organismul nu contribuie decât să dilate vasele care acţionează căldura. Dar normal este jocul între relaxare şi contracţia vaselor. Şi noi oprim acest lucru. Asta e una din greşeli”, a declarat pentru News.ro Olga Surdu, medic în cadrul Sanatoriului Balnear şi de Recuperare de la Techirghiol.
„Deja de la o generaţie la alta se pierd reflexele de adaptare”
Potrivit medicului, lipsa de activitate fiziă şi mai ales lipsa de activitate în natură contribuie la înmulţirea cazurilor de boli musculo-scheletale.
„Se conturează deja un tip nou de om Homo Domesticus, cel de lângă casă, care are contact redus cu natura, care a redus activitatea fizică foarte mult, iar lucrurile astea nu se întâmplă, ca în orice proces evolutiv, în sute de ani, ci de la o generaţie la alta. Noi nu ne mai mişcăm, nu mai facem atâta activitate fizică, mers pe jos, sculat în zori şi făcut treburi în curte, în grădină, la câmp, cum făceau părinţii noştri. Deja de la o generaţie la alta se pierd reflexele de adaptare”, explică medicul.
Întrebată ce ar trebui să facem pentru a depăşi această situaţie, medicul a răspuns: „Poate că lăsăm mai departe maşina decât unde am duce-o să blocăm circulaţia în uşa instituţiei la care vrem să ajungem. Poate că sâmbăta şi duminica ieşim din oraş şi ne plimbăm două ore într-un parc dacă nu avem o pădure naturală şi frumoasă alături. Poate facem două mişcări, cinci - zece minute de mobilizare articulară, nu mai mult, şi de menţinere a răspunsului respirator. Pentru că numai ridicând umerii mărim diametrele toracice şi îmbunătăţim funcţia respiratorie, nu mai gâfâim cu atâta uşurinţă. Şi e suficient să facem asta de câteva ori, nu neapărat de faţă cu toţi colegii din birou, ci când ne-am dus la baie”.
Medicul spune că faptul că stăm pe scaun foarte mult, în poziţii proaste şi incomode, ar trebui să fie suficient pentru a ne aduce aminte să îndreptăm spatele pe scaun.
„Dacă ne cocoşăm la loc şi îndreptăm lucrul ăsta, de câteva ori la rând, ne ajutăm musculatura spatelui să fie într-un echilibru dinamic. Că altfel, şi pentru musculatură este mai ieftin, între ghilimele, din punct de vedere energetic, să menţină o poziţie stereotipă, timp îndelungat. Şi atunci musculatura stă scurtată şi la un moment dat nu mai putem face anumite mişcări”, menţionează medicul primar de recuperare.
Olga Surdu spune că sunt şi alte lucuri care contează, şi anume mişcările articulare, modul în care mâncăm, când, ce şi cât mâncăm, pentru că inclusiv funcţia digestivă necesită energie pentru digerarea alimentelor.
„Dacă îi dăm organismului lucruri prelucrate din care energia se scoate foarte uşor, toate organele din burtă lucrează şi ele la ralentie (n. red. cu încetinitorul), pe modul economic. Şi dacă i-am dat ceva mai mult decât are nevoie, ce face? Pune în depozite şi cel mai bine ştie să facă grăsime, ştie să menţină zahărul crescut în sânge. Deci astea sunt lucruri pe care, dacă le gândim, le putem introduce în viaţa cotidiană să ne asigure un grad ridicat de sănătate”, afirmă medicul.
Impactul pandemiei
În legătură cu efectul pandemiei asupra oamenilor în ceea ce priveşte sănătatea, Olga Sursu consideră că primul impact al acesteia a fost unul psihologic şi care a ţinut de izolare şi doar parţial lipsa de mişcare.
„Primul impact a fost psihologic. Izolarea. După aceea, parţial lipsa de mişcare, pentru că eu cunosc destule persoane care făceau gimnastică în casă. Cred că pandemia ne-a lungit degetele şi ne-a stricat vederea. (...) Deci trebuie cumva introdusă îngrijirea psihică şi biologică într-un ambient social. Pentru că, încă o dată, au făcut gimnastică în casă, dar erau singuri. Alta este să faci la o sală. Omul este o fiinţă socială şi atunci lucrurile astea se adună”, explică medicul.
În opinia medicului, principala problemă la ora actuală o reprezintă viteza cu care circulă „informaţia de toate felurile”, precum şi „cantitatea imensă de informaţie neselectată, ambele combinate cu „lipsa simţului critic”.
„Acest lucru vine din precaritatea cunoaşterii şi creează o stare de confuzie. Nu mai ştii ce e bine, ce e rău... De exemplu, încă mai există curentul ăsta al mamelor antivacciniste. Toate aceste mame antivacciniste au fost vaccinate, pentru că nu te întreba nimeni cu 40 de ani în urmă dacă îţi laşi copilul să se vaccineze sau nu. Iar vaccinurile au salvat atâtea vieţi! Dar dintr-o dată au apărut informaţii perturbatoare neselectate, fără intervenţie de specialitate, şi atunci lucrurile s-au deteriorat. Şi toate astea ameninţă, de fapt, capacitatea organismului prin multele şi performantele mecanisme de apărare pe care le are. Aici umblă toţi factorii ăştia perturbatori, la balanţele care se stabilesc în interiorul funcţiei şi integrarea între funcţii”, a mai spus medicul Olga Surdu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
