Mateescu (ANM): Discutăm de secetă pedologică extremă, puternică şi moderată în partea de sud-est a ţării/ Lunile de iarnă nu sunt bogate în precipitaţii / Climatolog: Dacă schimbările climatice vor continua, zăpada în România va dispărea pe arii mari

Preşedintele Asociaţiei Fermierilor Români, Daniel Botănoiu, a declarat, joi, la Prima News, că şi anul acesta agricol va fi unul destul de complicat. 

“Şi anul acesta o să fie destul de complicat, îngrijorător spun eu, pentru că la ora actuală temperaturile ridicate n-au făcut decât ca plantele să pornească în vegetaţie, să consume zaharurile pe care le conţin şi în momentul în care apare un mic ger, nu trebuie temperaturi foarte scăzute, să compromită culturile. Sunt în câmp, mă uit şi văd rapiţa cu probleme deosebite. (…) Nu ştim ce va urma în perioada următoare, ce va fi în februarie, în martie, aprilie. Ceea ce se simte şi este clar este lipsa apei. Deci asta o simţim din ce în ce mai acut decât anii anteriori”, a explicat Daniel Butănoiu. 

 

Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu, a fost întrebat la Prima News, cum se anunţă vremea în acest an, mai ales pentru agricultură. 

“Trebuie să pornim de la analiza stadiului actual în ceea ce priveşte rezerva de apă din sol pentru că la acel moment discutam în continuare de secetă pedologică extremă, puternică şi moderată în partea de sud-est a ţării, mai exact în Dobrogea, în Bărăgan, în sudul Moldovei, acolo unde cantităţile de precipitaţii de la începutul noului an agricol curent, 1 septembrie 2022 şi până în prezent, au fost unele sub mediile climatologice lunare. De asemenea, vorbim de o aprovizionare satisfăcătoare pe profilul 0 - 100 centimetri în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, în centrul Transilvaniei şi în cea mai mare parte a Moldovei”, a afirmat Elena Mateescu, care a precizat că anul agricol 2021 – 2022 a fost cel mai secetos din istoria măsurătorilor meteorologice. 

Ea a adăugat că fiecare picătură de apă din sol va conta în acest an agricol. 

“Până la 31 martie, când fermierii ştiu că această dată coincide cu încheierea stagiului de acumulare a apei în sol, fiecare picătură de apă, indiferent că va fi lichidă sau solidă din stratul protector de zăpadă va conta foarte mult în ceea ce priveşte evoluţia culturilor în primăvară, a celor înfiinţate în toamnă, dar mai ales campania din primavara 2023”, a explicat directorul ANM. 

Elena Mateescu a mai menţionat că lunile de iarnă nu sunt foarte bogate în precipitaţii. 

“Semnalul până la jumătatea lunii ianuarie este unul cu o tendinţă pentru deficit a cantităţilor de precipitaţii şi din 16 ianuarie putem să considerăm valori apropiate de normă, dar trebuie să luăm în considerare că lunile de iarnă nu sunt foarte bogate în precipitaţii. Ianuarie are o cantitate medie multianuală de 33,7 litri pe metru pătrat, februarie este cea mai săracă lună a anului şi a iernii în precipitaţii, în medie 31,6 litri pe metru pătrat şi chiar şi în prima lună de primăvară, martie 38,3 litri pe metru pătrat. Şi dacă am intrat în iarnă cu deficit de apă în sol, iată mediile multianuale în parametri reprezintă, de asemenea, valori mai coborâte, de aceea situaţia în această parte a ţării trebuie atent monitorizată”, a mai menţionat Elena Mateescu. 

 

Deputatul Emil Dumitru, vicepreşedintele Comisiei de Agricultură, a fost întrebat la Prima News cum crede că influenţează temperaturile ridicate agricultura. 

“Din păcate, nu sunt semne bune nici anul acesta în anul agricol 2002-2023, cel puţin în partea sud-est avem deficit de umiditate în sol. Temperaturile ridicate favorizează dezvoltarea de boli şi de dăunători. Practic, am avut o presiune nemaivăzută de dăunători la rapiţă în toamna acestui an. Au fost nevoiţi fermierii să efectueze câte trei, patru tratamente cu insecticide, pentru că atacul a făcut foarte puternic. Din păcate, în momentul de faţă putem să discutăm dacă vremea va continua la fel de o secetă care uşor, uşor se va instala şi va afecta din nou producţia culturilor de cereale înfiinţate în toamnă şi culturilor de primăvară. Irigaţii avem undeva pe un milion de hectare. Din nouă milioane de hectare practic doar un milion de hectare îl avem irigat”, a precizat Emil Dumitru. 

 

De asemenea, climatologul Roxana Bojariu a precizat că dacă schimbările climatice vor continua, atunci zăpada în România va dispărea pe arii mari. 

“Deja trăim efectele schimbării climei şi în datele noastre de observaţie vedem că stratul de zăpadă îşi reduce extinderea şi grosimea medie în ultimii ani, în ultimele decenii, dacă comparăm deceniile precedente, iar acest semnal, din păcate, care este în legătură cu schimbarea climei va fi amplificat în anii ce urmează, în funcţie şi de felul în care vom gestiona emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global. Dacă emisiile vor continua să crească şi concentraţiile de gaze cu efect de seră vor fi din ce în ce mai mari, atunci, din păcate, şi la nivelul României acest semnal al dispariţiei pe arii mari a zăpezii va continua şi vor fi probleme, nu doar probleme legate de plăcerea sărbătorilor, ci şi probleme legate de gestionarea resursei de apă, de agricultură şi evident turism”, a mai declarat Roxana Bojariu. 

Ea a adăugat că în acest ritm până la sfârşitul secolului am putea avea o creştere a temperaturii medii globale între 1,8 şi 2,4 grade Celsius.

Urmărește-ne și pe Google News