Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat că este nevoie de un echilibru între creşterea calităţii educaţiei, îmbunătăţirea performanţelor cadrelor didactice şi investiţii. ”Tot ceea ce facem în sistem este pentru ca fiecare copil să-şi poată atinge potenţialul. Iar asta trebuie să se traducă, indiferent de instrument, într-un rezultat vizibil la nivelul fiecărui elev”, a susţinut Deca.
Ligia Deca a participat, marţi, la evenimentul de lansare a raportului OCDE “Reforma învăţământului preuniversitar în România: consolidarea sistemelor de guvernanţă, de evaluare şi de sprijin”, care conţine recomandări privind implementarea reformelor adoptate anul trecut prin noua lege a învăţământului preuniversitar, conform viziunii strategice ”România Educată”.
“Evenimentul de astăzi reprezintă punctul final al proiectului de asistenţă tehnică intitulat Consolidarea Guvernanţei Învăţământului Preuniversitar în România. Acesta a fost finanţat de Uniunea Europeană prin Direcţia Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale, adică prin DG REFORM, a Comisiei Europene. Am beneficiat de expertiza şi de perspectiva extrem de bogată a colegilor din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Pe scurt, ce am urmărit cu acest proiect? În primul rând, am urmărit implementarea raportului final al proiectului de viziune strategică România Educată, proiect iniţiat de preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, şi, implicit, un ajutor concret în implementarea legilor educaţiei care, şi ele la rândul lor, se bazează pe această viziune strategică”, a afirmat Ligia Deca.
Ea a menţionat că în prezent la Ministerul Educaţiei este elaborată legislaţia secundară, iar acest proces trebuie să ţină cont de mai mulţi factori.
“În prezent, suntem în stadiul în care, la nivelul Ministerului Educaţiei, se elaborează legislaţia secundară. Iar acest proces de implementare efectivă prin legislaţie secundară trebuie să ţină cont de o serie de factori. În primul rând, trebuie să ţină cont de principii şi valori, de principiile şi valorile pe care societatea şi le-a asumat şi principii şi valori incluse în raportul final al proiectului România Educată. În al doilea rând, trebuie să ţină cont de cadrul legislativ promulgat prin Legea Învăţământului Preuniversitar numărul 198/2023 şi în al treilea rând, trebuie să ţină cont de contextul social şi economic, context încărcat, cu limitări inerente, de ordin financiar, aplicabile în mod evident tuturor statelor care au trecut prin ultimele crize pe care le vedem în spaţiul nostru regional, dar şi în spaţiul global”, a explicat ministrul Educaţiei.
Ligia Deca a adăugat că trebuie să se ţină cont şi de provocările generate de implementarea PNRR.
“Trebuie să ţinem cont şi de provocările generate de implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, de asemenea, de oportunităţile de atragere a fondurilor nerambursabile europene din exerciţul financiar 2021-2027, care ne oferă, pe lângă un context de oportunitate, şi o serie de provocări în ceea ce priveşte alinierea priorităţilor de politică publică şi de implementare a legilor educaţiei cu oportunităţile de finanţare. Opţiunea noastră de a ne îndrepta către furnizori de prestigiu internaţional în ceea ce înseamnă expertiza în domeniul educaţiei pentru a avea asistenţă tehnică şi recomandări în ceea ce înseamnă implementarea legilor educaţiei a fost una strategică şi ne-am dorit să avem un nivel mai ridicat de calitate în procesul nostru de implementare a viziunii strategice România Educată, dar şi un nivel ridicat de obiectivitate. Pentru că asta se întâmplă atunci când ai oameni care privesc din exterior şi nu sunt neapărat implicaţi în dificultăţile de zi cu zi ale gestionării sistemului de învăţământ, ai, practic, un nivel ridicat de obiectivare”, a mai declarat Ligia Deca.
Ea a mai afirmat că şi-a dori ca elaborarea legislaţiei secundare să înceapă de la aceste rapoarte tehnice.
“În primul rând, ne-am dorit ca elaborarea legislaţiei secundare să pornească de la aceste rapoarte tehnice obiective. Ele includ exemple de bună practică din alte state, care ar putea să fie o inspiraţie pentru noi în ceea ce înseamnă soluţiile alese în legislaţia secundară. De asemenea, ne dorim ca el, raportul, să ne ajute în elaborarea celor mai adecvate mecanisme de evaluare şi sprijin pentru unităţile de învăţământ, mai ales în condiţiile reorganizării viitoare a sistemului de învăţământ preuniversitar la nivel judeţean. Reiterez cu această ocazie, încă o dată, angajamentul ferm al Ministerului Educaţiei, precum şi al Guvernului României, cu privire la creşterea atractivităţii profesiei didactice, pe lângă creşterile salariale istorice de anul trecut şi din acest an, care însumează peste 50% pe medie, avem nevoie de un echilibru între creşterea calităţii educaţiei, îmbunătăţirea performanţelor cadrelor didactice şi investiţii. Pentru că, până la urmă, tot ceea ce facem în sistem este pentru ca fiecare copil să-şi poată atinge potenţialul. Iar asta trebuie să se traducă, indiferent de instrument, într-un rezultat vizibil la nivelul fiecărui elev”, a transmis ministrul Educaţiei.
Ligia Deca a susţinut că România se află pe o traiectorie către un învăţământ preuniversitar de calitate.
“În final, nu Ministerul Educaţiei şi instituţiile din subordine, ci elevii şi cadrele didactice sunt cei care trebuie să beneficieze de implementarea principalelor recomandări şi concluzii din acest raport tehnic. Şi chiar dacă această implementare va mai necesita timp, România se află în mod cert pe o traiectorie către un învăţământ preuniversitar incluziv de calitate. Avem o serie întreagă de măsuri îndreptate spre calitate şi echitate în legile învăţământului preuniversitar şi avem şi un buget care să le facă realiste. Ştim cu toţii că avem o creştere bugetară de 56% faţă de 2023 şi ne aşteptăm ca, odată cu implementarea măsurilor din legi, bugetul să sprijine în continuare prin creşteri semnificative măsurile pe care ni le-am asumat cu toţi. Ne dorim ca noile proiecte pe care le avem cu sprijinul Comisiei Europene, tot cu colegii de la OCDE, să poată şi ele să pună încă o piatră în această construcţie a legislaţiei şi a strategiilor implementate. Există un nou proiect deja aprobat care vizează reforma curriculară în România şi care ne va oferi instrumente pentru a monitoriza curiculumul aplicat, nu numai cel teoretic. Şi acesta este poate un subiect despre care se vorbeşte mult în aceste zile, mai ales cu ocazia probelor de simulare pentru Evaluarea Naţională şi pentru Bacalaureat”, a mai declarat Ligia Deca.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.