INTERVIU: Guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Delta Dunării: Se constată o reducere a numărului de persoane care încălcă regulile de acces pe plaje sălbatice/ E în curs de elaborare un act normativ prin care nivelul amenzilor va creşte substanţial

Atena-Adriana Groza a fost numită recent în funcţia de guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, având o experienţă de peste 20 de ani în conservarea biodiversităţii, dezvoltarea durabilă şi managementul ariilor naturale protejate. Ea a vorbit, în interviul pentru News.ro, despre priorităţile sale, despre problema şacalilor din Deltă, dar şi despre plajele sălbatice asaltate de turişti.

 

News.ro: Care sunt priorităţile mandatului pe care tocmai l-aţi început? 

 

Atena-Adriana Groza: Priorităţile mandatului meu de guvernator sunt: refacerea structurii şi funcţiilor ecosistemelor naturale specifice Deltei Dunării în vederea asigurării conservării biodiversităţii specifice, inclusiv a resurselor naturale necesare susţinerii activităţilor tradiţionale ale populaţiei locale; asigurarea dezvoltării durabile a comunităţilor locale din Delta Dunării prin găsirea echilibrului între conservare, utilizarea resurselor în limita capacităţii de suport a ecosistemelor şi dezvoltare; întărirea capacităţii ARBDD pentru a asigura conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. 

 

News.ro: Care consideraţi că sunt principalele probleme cu care se confruntă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării? Care ar fi cele mai urgente măsuri necesare? 

 

Atena-Adriana Groza: Principalele probleme cu care se confruntă ARBDD din punctul meu de vedere sunt legate de modul în care au fost şi sunt gestionate resursele naturale şi lipsa unui dialog real între toţi factorii interesaţi (ARBDD, comunităţile locale, autorităţile locale, mediul de afaceri, organizaţiile neguvernamentale). Cele mai urgente măsuri: eficientizarea modului de funcţionare al ARBDD - reorganizarea instituţiei pentru evitarea suprapunerii atribuţiilor personalului din diverse compartimente, dezvoltarea şi implementarea procedurilor operaţionale necesare funcţionării instituţiei, completarea schemei de personal prin ocuparea funcţiilor vacante cu personal de specialitate; reorganizarea Consiliului Ştiinţific şi a celui Consultativ pentru a deveni operaţionale şi funcţionale; stabilirea măsurilor necesare pentru refacerea stocurilor de peşte şi combaterea braconajului; dezvoltarea şi implementarea sistemului de monitorizare a navelor şi a ambarcaţiunilor motorizate.

 

News.ro: În legătură cu situaţia din urmă cu câteva săptămâni, când o şalupă a intrat într-o colonie de pelicani, ce măsuri au mai fost luate la nivelul ARBDD? Cum pot fi evitate pe viitor astfel de incidente? 

 

Atena-Adriana Groza: În legătură cu evenimentul în care o şalupă a intrat într-o colonie de pelicani, ARBDD s-a autosesizat în urma apariţiei în spaţiul public a acestui caz, identificând societatea ce deţinea ambarcaţiunea implicată în eveniment şi a efectuat demersurile legale în vederea înregistrării unei plângeri penale împotriva respectivei societăţi. De asemenea, în permisele eliberate pentru activităţile de transport pasageri pe căile navigabile interioare au fost introduse condiţii privind viteza şi distanţa maximă la care ambarcaţiunile se pot apropia de coloniile/aglomerările de păsări, precum şi obligaţia de a informa turiştii/călătorii cu privire la regulile pe care turiştii trebuie să le respecte pe teritoriul RBDD.

 

News.ro: Primarii din Delta Dunării solicită Ministerului Mediului să aprobe vânătoarea la şacali din Deltă. Îi veţi sprijini în acest demers? Cum vedeţi această cerere a lor? Sunt şacalii un pericol pentru turişti? 

 

Atena-Adriana Groza: Problemele sesizate privind semnalarea prezenţei şacalului în Delta Dunării şi a somnului african nu sunt situaţii în care procesul decizional să poată fi unul automat, de intervenţie rapidă a guvernatorului. Ele vizează managementul general al biodiversităţii, iar soluţiile ce vor fi stabilite vor trebui luate în acord cu cadrul legislativ existent, pe baza unor date şi analize care să nu lase loc la interpretări şi prin consultare cu factorii interesaţi.

În ceea ce priveşte problemele legate de şacal, în prezent nu există un studiu privind evaluarea efectivelor acestei specii şi nici a daunelor produse. Nu există nicio plângere, nici din partea turiştilor privind prezenţa acestei specii, iar şacalul, contrar celor vehiculate, nu este o specie invazivă, ci este o specie menţionată în Anexa nr. 5 din OUG nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, specie de interes comunitar a cărei prelevare din natură şi exploatare face obiectul măsurilor de management. Prezenţa acestei specii în Delta Dunării este strâns legată de activitatea de animale ce sunt pur şi simplu lăsate nesupravegheate în afara gospodăriilor, pe diguri şi grinduri. În plus, ceea ce nu se spune despre şacal este că el este o specie necrofagă, iar prin eliminarea animalelor deja moarte el înlătură, de fapt, surse potenţiale de infecţie, fiind un sanitar al sistemelor naturale.

 

News.ro: O problemă ridicată de unii localnici este cea a prezenţei somnului african în unele zone din Delta Dunării, specie care ar putea afecta vieţuitoarele din zonă. A fost identificat modul cum această specie a ajuns în Deltă? Sunt necesare măsuri împotriva acestei specii? 

 

Atena-Adriana Groza: În ceea ce priveşte prezenţa somnului african, pe malul drept al Dunării Vechi, la circa 500 de metri faţă de intersecţia cu canalul Sulina, s-a constatat prezenta a patru viviere (ţarcuri) ce aparţineau complexului turistic Lebăda şi în care erau mai multe specii de peşti în stare vie, printre care şi somn african. În urma acţiunilor de control a reieşit că agentul economic a achiziţionat pe bază de factură o cantitate de 4.000 kg de somn african pentru consum intern, din aceasta utilizând 216 kg. Restul cantităţii de peşte rămase, respectiv 3784 kg, a fost depozitată în stare vie în vivierele montate în apă. După scoaterea exemplarelor de somn african din viviere şi cântărirea cantităţii în faţa organelor de control ale ARBDD şi Gărzii Naţională de Mediu - Comisariatul RBDD s-a constatat o diferenţă de 34 de kg de somn african între cantitatea depozitată în viviere şi cea cântărită, cantitate ce, foarte probabil, a scăpat accidental în momentul plasării peştilor în ţarc.

Pentru a monitoriza în continuare prezenţa somnului african în RBDD s-a solicitat atât institutelor de cercetare şi universităţilor cu care ARBDD colaborează pentru actualizarea Planului de management, cât şi pescarilor, să informeze şi să captureze imediat exemplarele observate, în vederea eliminării.

 

News.ro: Cum vedeţi situaţia plajelor sălbatice, în special cele de la Vadu şi Corbu, care sunt asaltate de mii de turişti, unii lasă mii de gunoaie, iar amenzile primite nu par să îi descurajeze. V-aţi gândit la o soluţie de limitare a accesului cu autoturisme în zonă sau la un control mai bun al acestei situaţii?

 

Atena-Adriana Groza: Referitor la situaţia plajelor sălbatice, în special a celor din sudul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, asaltate de turişti, am dispus informarea mai clară şi mai insistentă a turiştilor cu privire condiţiile de acces pe aceste plaje sălbatice, atât local, cât şi pe site-ul oficial al ARBDD şi pe Facebook. În continuare, inspectorii din cadrul Comisariatului ARBDD şi jandarmii asigură controlul respectării măsurilor, constatându-se o reducere a numărului de persoane ce ignoră sau încălcă aceste reguli. În acelaşi timp, deoarece nivelul contravenţiilor este un factor favorizant al încălcării regulilor, este în curs de elaborare un act normativ prin care nivelul acestora va creşte substanţial. Din păcate, deoarece suntem pe final de sezon turistic, cel mai probabil aceste noi prevederi legale îşi vor face simţite efectele abia în sezonul următor.

Urmărește-ne și pe Google News