Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, spune, în interviul acordat pentru News.ro, că după proiectul Legii vaccinării a primit multe mesaje care "nu te lasă să dormi noaptea”, cu „urări de bine” pentru copiii săi, dar că îşi asumă această lege pentru că are convingerea că vaccinarea este singura metodă de a preveni bolile grave, apreciind că "liderii erijaţi ai anivaccinismului” trebuie ascultaţi, însă deciziile care vor fi luate să determine ca în viitor să nu mai existe epidemii. Ministrul vorbeşte şi de epidemia de rujeolă, spunând că nu vrea ca populaţia "să intre în isteria” că toată lumea o să facă această boală şi apreciază ca un gest iresponsabil contraindicarea vaccinării de către unii medici de familie care au tendinţa de a face medicină la limita cu cea tradiţională.
Despre proiectul Legii vaccinării, ministrul spune că nu au fost prevăzut sancţiuni pentru părinţii care refuză vaccinarea, dar în schimb a fost criticat că a vorbit de o posibilă acuzare a părintelui pentru rele tratamente aplicate copilului, dacă acesta moare din cauza deciziei părintelui de a nu-l vaccina, în condiţiile în care nu a văzut părinţi închişi pentru că şi-au bătut copiii.
Bodog spune că îşi asumă acest proiect şi crede că acum este un moment crucial pentru România, în care trebuie luate decizii pentru ca în viitor să nu mai existe epidemii.
"Cred că voci de pseudo-specialişti, lideri erijaţi ai anivaccinismului, trebuie ascultate, dar nu luate în seamă”, susţine ministrul.
Florian Bodog mai spune că vaccinarea este singura metodă de a preveni bolile grave, dar cu toate acestea, nu va fi o vaccinare obligatorie, nici nu vor fi adunaţi părinţii "cu arcanul” să vină cu copiii la vaccinare şi nici poliţişti care îi vor încătuşa pe cei care refuză vaccinarea.
Ministrul Sănătăţii susţine că nu vrea ca în mandatul său să existe o altă criză decât cea a vaccinurilor, pe care este în curs să „o gestioneze”, pentru că nu poate spune că o rezolvă.
Florian Bodog vorbeşte, în interviul pentru News.ro, şi de notificările privind retragerea de pe piaţă a unor medicamente, susţinând că acestea nu pot fi scoase de pe piaţă „peste noapte”, ci prevederile actuale obligă producătorul să le menţină încă un an în distribuţie, timp în care pacienţii au acces la acestea.
Ministrul atenţionează asupra faptului că mai grav este că au ieşit de pe piaţă medicamente generice, una din cauze fiind taxa clawback.
Despre notificarea Comisiei Europene pentru blocarea exporturilor paralele, ministrul Sănătăţii spune că a fost făcută întrucât sunt informaţii că unele medicamente intră în România, dar ies pe un alt circuit, deşi există un ordin de ministru care obligă distribuitorii să aibă un stoc de o lună, în aşa fel încât pacientul român să nu aibă de suferit. Bodog susţine că în prezent nu există date privind consumul anual de medicamente, iar dacă se aprobă blocarea exporturilor, se va putea şti care este consumul real şi pacienţii vor putea avea acces permanent la tratamente.
Ministrul atenţionează că există companii distribuitoare care exportă din România mai mult de 90 la sută dintre produsele pe care le iau de la importatori, iar unele firme cumpără medicamente din mai multe farmacii şi apoi le exportă.
Despre numirea unui nou manger la Institutul Cantacuzino, după ce fostul director a demisionat, ministrul Sănătăţii spune că în scurt timp va lua o decizie şi că speră că găsească pentru acest post un cercetător care să aibă calităţi de manager. Bodog susţine că noul director ar trebuie să se priceapă şi la autorizare, pentru că trebuie repornită producţia de vaccin la Institutul Cantacuzino, care ar putea să crească acceptarea vaccinării, întrucât românii au încredere în produsele Institutului.
Noul manager de la Spitalul "Sfântul Pantelimon” va fi numit marţi, mai spune ministrul Sănătăţii, care precizează că are două opţiuni, de medici din afara spitalului. Bodog susţine, după demiterea fostului manager Gheorghe Popescu, că toată echipa de conducere trebuie schimbată, respectiv directorul medical şi directorul de îngrijiri, precizând că a sperat că aceştia îşi vor da demisia, pentru că au fost trei scandaluri la spital.
Prezentăm integral interviul acordat de ministrul Florian Bodog agenţiei de presă News.ro:
Medicamentele pentru care se cere retragerea de pe piaţă nu dispar peste noapte, trebuie menţinute în distribuţie încă un an de la notificare
Reporter: Sunteţi ministrul care a vorbit pentru prima dată public despre criza din sistemul sanitar, cu accent pe vaccinuri. Dar să vedem, mai întâi, care este situaţia medicamentelor. Există o notificare la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale de retragere a autorizaţiei de punere pe piaţă (APP) pentru 11 medicamente. Care este situaţia astăzi? Ce puteţi face pentru ca pacienţii să nu mai aibă grija zilei de mâine în ceea ce priveşte medicamentele?
Bodog: Într-adevăr, există recent pe site-ul ANMDM notificări privind retragerea APP pentru anumite medicamente. Acestea practic nu vor fi retrase peste noapte. Conform legii, au obligaţia să le mai păstreze un an, deci pacienţii vor avea acces la acele medicamente. De anul trecut până acum, peste 500-600 de medicamente fost retrase de pe piaţă, dar ele au alternativă terapeutică, adică fie un generic, fie altă firmă care livrează pe piaţa românescă. Şi între acestea 11 există alternativă pentru unele dintre ele. Există un calmant de care au nevoie pacienţii oncologici şi care nu are corespondent. Joi am cerut public Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) să aibă o decizie faţă de această situaţie, pentru că, ştiţi, continuu am avut consultări cu producătorii. Suntem din nou în revizuirea ordinului de calcul de preţ al medicamentului. Urmăresc personal, zilnic, acest subiect. Voi lua deciziile cele mai bune pentru ca pacienţii să nu rămână fără medicamente.
Există o atitudine incorectă din partea firmelor care solicită retragerea medicamentelor de pe piaţă, încercând să forţeze mâna Ministerului de a creşte preţurile
Bodog: Ceea ce am constatat, există şi o atitudine orecum incorectă din partea firmelor de medicamente, care solicită să retragă medicamente de pe piaţă, încercând să forţeze mâna Ministerului de a creşte preţurile. Nu este o invenţie românescă scăderea preţurilor, este o politică la nivelul Comisiei Europene de a creşte accesul pacienţilor la tratament. Pe de altă parte, Ministerul nu a luat această decizie de a ieftini preţul la medicamente fără a oferi, să spunem, o «compensaţie» pentru industria farma. Pentru că, aşa cum ştiţi, lista de medicamente compensate a fost actualizată de trei sau de patru ori, ultima a fost joi, în care am introdus medicamentele pentru pacienţii cu transplant şi hepatită C, am introdus medicamente pentru cardiologie şi pentru boli rare. Sunt molecule noi, care până acum nu au fost introduse pe piaţa românescă. Deci, pe de o parte, noi încercăm să creştem accesul pacienţilor la terapiile deja existente, dar aducem şi terapii noi. Şi sunt determinat să urmăresc şi să iau măsuri imediat în momentul în care apare o astfel de criză. Nu vreau ca în mandatul meu să am o altă criză decât cea a vaccinurilor, pe care sunt în curs de a o gestiona, să spun, pentru că nu aş putea să spun că o rezolv.
Grav este că au ieşit de pe piaţă şi medicamente generice, una din cauze fiind taxa clawback
Reporter: Sunt 500-600 de medicamente care acum lipsesc de pe piaţă
Bodog: Nu, sunt 500-600 de medicamente pentru care s-au făcut solicitări să iasă de pe piaţă, iar foarte multe au fost înlocuite cu medicamente generice. Ceea ce este grav este că au ieşit şi medicamente generice de pe piaţă, şi asta am discutat şi cu primul-ministru. Una din cauze este taxa clawback, pentru că, pentru medicamentele generice care intră de novo pe piaţă, este împovărătoare, iar producătorii români şi producătorii de generice se plâng de acest lucru. În prezent, este o analiză la Ministerul Finanţelor, după cum ştiţi, taxa clawback nu o face Ministerul Sănătăţii, dar lucrăm împreună.
Reporter: În acest moment, dacă discutăm despre o criză a medicamentelor, vă rog să spuneţi câte medicamente oncologice lipsesc, cinci, două?
Bodog: În acest moment, pot spune că, în oncologie, nu suntem descoperiţi. Avem medicamente oncologice de care avem nevoie pentru protocoalele noastre. Există câteva molecule care nu au ajuns încă pe piaţă, pe procedura de nevoi speciale, însă sunt în curs de a ajunge. Practic, este un cerc care se învârte tot timpul şi trebuie urmărit îndeaproape, pentru că dacă nu suntem informaţi, nu putem nici să reacţionăm. Şi atunci, am luat această decizie ca ANMDM să mă informeze, spitalele mă informează permanent cu privire la stocuri, cu privire la eventuala posibilitate ca aceste medicamente să nu existe pe stoc, chiar dacă există în piaţă.
Reporter: Punctez din nou. Acele notificări de pe site-ul ANMDM, de retragerea a acordului de punere pe piaţă, nu înseamnă că medicamentele au şi dispărut, ci doar atenţionează că vor dipărea?
Bodog: Este o notificare prin care notifică ANMDM despre intenţia de retragere a acordului de punere pe piaţă. Dar, conform legii, ei trebuie să păstreze acest produs pe piaţă timp de un an.
Nu există o situaţie privind consumul anual de medicamente. Blocarea exporturilor paralele va asigura accesul permanent la tratamente şi va permite verificarea consumului
Reporter: Aţi notificat Comisia Europeană pentru blocarea exporturilor paralele. Producătorii au spus că este o măsură binevenită, dar de scurtă durată şi dacă nu veţi rezolva cauza, respectiv preţul mic la inovative şi taxa clawback pentru generice, criza se va adânci. Puteţi interveni asupra preţurilor?
Bodog: Pentru preţuri, fiecare companie a depus un dosar. Preţurile nu sunt încă stabilite, la preţuri se lucrează în momentul de faţă. Notificarea se face prin Ministerul Economiei, dar pentru a obţine avizul Comisiei Europene, voi solicita şi intervenţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în această situaţie, voi justifica, în primul rând, prin solicitările pe care le avem din partea farmaciilor, cu privire la unele medicamente cu care se aprovizionează foarte greu sau care chiar lipsesc, dar despre care noi avem informaţii că intră în România şi ies pe un alt circuit decât pentru pacientul român, chiar dacă există un ordin de ministru care obligă distribuitorii să aibă un stoc de o lună, în aşa fel încât pacientul român să nu aibă de suferit. Însă, în acelaşi timp, voi solicita, pe lângă toate justificările legale, pe care trebuie să le prezint CE, blocarea acestui export, pentru a putea efectua şi o analiză. La momentul de faţă, nu există date concrete cu privire la consumul anual de medicamente în România. Putem să spunem doar că, prin Casa de Asigurări, se decontează un anume volum. Dar sunt anume medicamente pe care pacienţii şi le cumpără direct de la farmacie, medicamente prescrise pe lista necompensată. După ce avem o cantitate clar definită de medicamente, atunci putem să cerem importatorilor şi distribuitorilor aceasta, ca acea cantitate să fie acoperită în fiecare an în România. Şi, practic, dacă CE îmi va da acestă aprobare de a bloca exportul, am acest instrument de a măsura exact care este consumul de medicamente în România, plus/ minus, dar, oricum, aş putea avea o mult mai bună acoperire pentru pacienţii români.
Dacă facem o sumă a exporturilor, există şi circuite paralele care nu se raportează la Agenţia Naţională a Medicamentului, firme care duc medicamentele pe alte circuite. Nu se raportează la ANMDM exportul paralel. Plus că există lanţuri, care se duc, cumpără medicamente din mai multe farmacii şi apoi le exportă. Este destul de greu de apreciat consumul real. Dacă am bloca pentru un an exportul intracomunitar şi, luând aceste măsuri pe care le dorim, clawback diferenţiat, să umblăm la anumiţi indicatori financiari care afectează şi inovativele.
Este grav că sunt companii distribuitoare care exportă din România mai mult de 90 la sută dintre produsele pe care le iau de la importatori
Reporter: Dar, în acest moment, există o cifră aproximativă a exportului paralel?
Bodog: Ceea ce vreau să vă spun este că sunt companii distribuitoare care mai mult de 90 la sută din produsele pe care le iau de la importatori le exportă. Şi asta cred că este grav. ANMDM nu are cifre. Ei spun: «S-au exportat atâtea cutii din produsul respectiv». Este destul de greu să faci un calcul în acest sens. Oricum, le-am cerut să facă o analiză, doar că ei spun că nu sunt raportate toate exporturile.
Reporter: În condiţiile în care v-aţi propus să rezolvaţi şi taxa clawback pentru generice, dar şi pentru inovative, să regândiţi preţurile, există şi o situaţie, un buget? Câţi bani aveţi pregătiţi pentru a pune în aplicare gândurile legate de aceste medicamente?
Bodog: Noi decontăm la valoarea de referinţă, care nu se schimbă, aceea este valoarea pe care o decontăm noi. Din punct de vedere al bugetului, la momentul de faţă nu ar exista un impact deosebit, mai ales că la Casa de Asigurări au crescut foarte mult alocările pentru medicamente, pentru că ne-am propus să acoperim foarte bine şi zona de boli rare, ne-am propus să acoperim programul de hepatită, să acoperim programul pentru pacienţii oncologici şi, eliminând comisiile, aceste consumuri au crescut. Nu cred că această măsură de a scădea clawback-ul va afecta direct bugetul CNAS. Clawback-ul va afecta bugetul mare, bugetul naţional, dacă se produc modificări în taxă.
Reporter: Îl va afecta major?
Bodog: Asta analizează Ministerul de Finanţe la momentul de faţă, pentru că orice măsură pe care o luăm, trebuie să o justificăm şi în faţa organismelor internaţionale, în momentul în care o luăm, trebuie să prezentăm un calcul de impact. Şi, trecând peste justificare, noi, practic, avem responsabilitatea de a asigura bugetarea medicamentelor pentru pacienţi pentru tot anul. Nu vreau să avem situaţia în care, în septembrie, să ajungem să spunem că nu mai avem bani. Facem aceste evaluări. Proiecţia bugetară este făcută în aşa fel încât toate fondurile pentru medicamente sunt asigurate.
Dacă eşti obişnuit de ani de zile să iei un anumit medicament, este destul de greu să îl schimbi cu un altul cu aceeaşi compoziţie, dar pe care nu îl cunoşti. Am cerut să fiu informat imediat ce dispare un medicament de pe piaţă
Reporter: Aveţi un mesaj pentru pacienţi? Pacienţii care se tem de lipsa medicamentelor sau care nu găsesc medicamente, care aud tot felul de ştiri că au plecat la export?
Bodog: Dau un exemplu: la începutul acestui an a fost o criză a Rivotrilului (medicament pentru epilepsie, n.r.), o criză pe care am moştenit-o de anul trecut şi am promis că o voi rezolva. Este adevărat că nu am reuşit să aduc Rivotrilul în câte zile am spus, dar l-am adus, iar în momentul acesta este pe piaţă, în ambele concentraţii, şi pentru copii, şi pentru adulţi. În acelaşi timp, am obţinut de la firma producătoare o cantitate de Rivotril pentru copii, care va fi distribuită doar spitalelor, la un preţ care nu are nicio concurenţă. Este o cantitate de Rivotril care va intra aproape ca o donaţie, deci preţul este extrem de mic. Şi va intra doar la spitalele pentru copii. Chiar ieri am repartizat solicitarea din partea companiei, pentru ca spitalele cărora le trimitem acest Rivotril pentru copii să fie identificate de către comisie. Specialiştii spun că acest medicament nu este absolut necesar, însă eu ştiu din experienţa mea că, dacă sunt obişnuit să iau Algocalmin, este destul de greu să schimb şi să iau un alt medicament care nu are aceeaşi compoziţie. Dar dacă iau, în loc de Algocalmin, Nurofen, va fi destul de greu, mai ales dacă am 70 de ani sau dacă sunt părinte şi am un copil care are acest tratament. Am pornit de la acest caz particular pentru a evidenţia faptul că mă implic personal şi pentru că cunosc toate aceste probleme. Şi vreau să asigur pacienţii români că, în continuare, pentru orice medicament care va dispărea de pe piaţă, mă voi implica personal. Am cerut secretarilor de stat şi directorului ANMDM să fiu informat cu absolut fiecare pas care se întâmplă, iar acolo unde intervin blocaje, intervin eu.
Nu putem să privăm un copil de vaccinare, pentru că este singura metodă de a preveni bolile grave. Respect decizia părinţilor care nu doresc să-şi vaccineze copiii, dar trebuie să-şi asume această responsabilitate
Reporter: Există o a doua problemă, mult discutată în aceste zile, tot medicament, dar vaccin. Au fost foarte multe discuţii în legătură cu vaccinurile şi ceea ce este foarte interesant, poate, este faptul că reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, directorul regional, a spus că „problema imunizării poate fi rezolvată prin instituirea prin lege a obligativităţii vaccinării pentru a putea intra în şcoală. Acest lucru există în multe ţări din Europa. Totodată, şi premierul susţine, poate mai voalat, dar susţine acelaşi lucru, că părinţii ar trebui să aleagă ce doresc pentru copiii lor, dar să ţină cont că intră într-o comunitate. Dumneavoastră, ca ministru al Sănătăţii, aţi putea transmite un mesaj ferm, prin care să asumaţi, la fel ca reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, că trebuie să vaccinăm copiii, să nu poată să intre în şcoală dacă nu sunt imunizaţi?
Bodog: Aş transmite acest mesaj, doar că în România există un drept la educaţie şi cred că nu putem să privăm un copil de educaţie. Aşa cum cred, cu toată tăria, că nu putem să privăm un copil de vaccinare. Joi, doamna director regional a spus că cel mai de preţ cadou pe care îl putem fac copilului nostru este imunitatea, şi o facem prin mai multe procedee: alăptându-l la sân, vaccinându-l. Eu vreau să vorbesc ca şi părinte: am două fete, amândouă sunt vaccinate, au fost amândouă la conferinţă joi şi au stat de la început până la sfârşit. Şi cred că fiecare părinte responsabil ar trebui să-şi vaccineze copiii. Asta cred eu. Respect decizia părinţilor care nu doresc să-şi vaccineze copiii, dar cred că trebuie să-şi asume această responsabilitate.
În ceea ce priveşte copiii care au anumite probleme, care au anumite sensibilităţi, care au anumite afecţiuni, care contraindică vaccinarea, joi, în conferinţă, una dintre vorbitoare a prezentat o statistică cu privire la vaccinare. Şi am văzut că sunt judeţe în care mai multe de 30 la sută dintre copii nu au fost vaccinaţi din cauza stării clinice. Asta înseamnă că, la momentul respectiv, nu s-a putut face vaccinarea. Deci nu facem vaccinare cu forţa, nu adunăm copiii cu arcanul sau părinţii cu arcanul ca să-şi aducă copiii la vaccinare. Copiii, când vin la vaccinare, sunt consultaţi de către medicul de familie. Medicul de familie cunoaşte istoricul copilului, în anumite situaţii poate contraindica sau amâna vaccinarea. Procesul de vaccinare nu este un proces de a constrânge pe cineva. Copilul vine, este investigat, este consultat, se recomandă vaccinul, copilul poate să refuze, poate să pună întrebări. Şi această lege, care a adus atâtea controverse, este pusă în dezbatere publică tocmai pentru a da posibilitatea să fie perfecţionată, adusă la un nivel. Mie mi-ar plăcea să fie unanim acceptată. Dar dacă majoritatea populaţiei României acceptă forma de lege care va ieşi - şi eu cred că va ieşi o lege bună -, atunci vom avea grupuri tehnice de lucru la fiecare judeţ, care vor putea informa părinţii, care vor discuta cu părinţii, nu vom avea poliţişti care vor încătuşa părinţii, aşa cum a apărut în media. Ştiu, aceste lucruri se vând, sunt ştiri, dar cred cu tărie că mass-media trebuie să fie alături de Ministerul Sănătăţii. Nu alături de mine, nu contează cine este ministrul Sănătăţii. Eu mi-am asumat acest lucru, de a scoate legea în dezbatere publică, mi-am asumat tot ceea ce primesc prin mesaje şi pe Facebook şi pe toate canalele posibile. Mi-am asumat şi îmi asum acest lucru, pentru că eu cred cu tărie că singura metodă de a preveni aceste boli grave este vaccinarea. Şi cred că este important ca toţi copiii României să aibă acces la vaccin. Nu am pus în dezbatere mai devreme legea pentru că ştiam de problema cu stocurile. Am moştenit-o, încerc să o rezolv, sunt în curs de a rezolva o situaţie de criză pe care am spus că o gestionez cu toată atenţia.
Nu vreau ca populaţia să intre în isterie că toată lumea o să facă rujeolă. Sunt medici de familie care au tendinţa de a contraindica vaccinul, ceea ce este un gest iresponsabil
Bodog: Vreau să vă spun că am avut mai multe discuţii pe acestă temă cu doamna director regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Este o vizită la cel mai înalt nivel făcută în România, nu a mai fost o vizită de acest nivel de mulţi ani. Am solicitat să aducem în România vaccin pe orice formă. Acum a promis că se va ocupa personal să discute cu companiile mari, cu conducerea lor la nivel mondial, să aducă în România vaccin ROR, pentru rujeolă, pentru că putem opri această epidemie. Nu vreau ca populaţia României să intre în isterie că toată lumea o să facă rujeolă. Nu despre asta este vorba, avem focare, ştim unde sunt aceste focare, este foarte important să facem vaccinare în focar. În acelaşi timp, părinţii care au copii care ajung la vârsta de un an trebuie să-i vaccineze şi trebuie să respecte indicaţiile medicilor de familie.
Eu ştiu că există medici de familie care au această tendinţă, oarecum novativă, de a face un fel de medicină de familie la limită cu medicina tradiţională şi oarecum a contraindica vaccinul, dar cred că este un gest absolut iresponsabil şi cred că trebuie să avem încredere în valorile cercetării medicale.
Vaccinurile care se vând pe piaţa românescă sunt vaccinuri aprobate la nivel european. Eu am găsit ROR produs de o companie europeană, dar făcut în India. Acest vaccin avea o componentă care nu este permisă pe piaţa europeană. Şi atunci, deşi sunt în plină epidemie, pentru mine contează foarte mult ca siguranţa copiilor români să fie identică cu siguranţa de care beneficiază orice copil european. Nu facem experienţe, aducem doar vaccinuri care sunt autorizate, care nu au componentă care este interzisă pe piaţa românescă. Cu toate că sunt multe vaccinuri care sunt dovedite că sunt bune şi nu dau reacţii adverse, eu respect legislaţia europeană şi nu voi face niciun rabat de la acest lucru. Practic, copiii români nu vor beneficia decât de vaccinuri care sunt autorizate în Europa.
Cunoaştem problema sistemului frigorific pentru transportul vaccinurilor, vom adopta o horărâre şi vom investi bani pentru aceasta
Reporter: Domnule ministru, există declaraţia unui medic pediatru care susţine vaccinarea, Valeria Herdea, dar care reclamă nişte lucruri pe care eu, care sunt de mulţi ani în sistem, le consider destul de grave, respectiv lipsa unui sistem frigorific pentru transportul vaccinurilor, impunerea unei truse medicale de urgenţă care să cuprindă multe lucruri, inclusiv adrenalină, care este foarte scumpă şi care este valabilă patru luni. Dar, mai ales, vă cere să asumaţi, prin lege, reacţiile adverse chiar dacă apar la un copil dintr-un milion de vaccinaţi.
Bodog: Da, o ştiu pe doamna doctor, am vorbit cu dânsa recent. Vom ţine cont de propunerile domniei sale în Legea vaccinării. Cunoaştem şi problemele lanţului de frig. Vom adopta o Horărâre în acest sens şi chiar vom investi bani. Pentru că problema lanţului de frig este doar legată de vaccin. Avem probleme legate de lanţul de frig şi pe partea de transfuzie, ştiu aceste probleme.
Nu am prevăzut sancţiuni pentru părinţii care refuză vaccinarea, dar am fost acuzat că am vorbit de rele tratamente aplicate minorului. Nu am văzut însă părinţi închişi pentru că şi-au bătut copiii
Reporter: Nu sunt prevăzute în proiect aceste soluţii, nu s-a gândit nimeni la ele?
Bodog: Partea de asumare a recţiilor adverse este prevăzută. Deci, practic, în proiect sunt prevăzute responsabilităţi atât pentru Ministerul Sănătăţii, cât şi pentru statul român, cât şi pentru Direcţiile de Sănătate Publică, cât şi pentru părinţi. Am spus că sunt prevăzute responsabilităţi pentru toţi actorii din sistem şi nu am o problemă să asum ceea ce este de asumat pentru Ministerul Sănătăţii. Şi voi asuma, nu fug de responsabilitate, nu doresc ca cineva să mă arate cu degetul. Nu am prevăzut sancţiuni pentru părinţii care refuză vaccinarea, deşi am fost acuzat că am vorbit de rele tratamente aplicate minorului. Dar nu am văzut părinte care să intre la puşcărie pentru că şi-a bătut copilul. Nimeni nu-i absurd. Dar, eu cred că, în urma discuţiilor publice, au venit foarte multe sugestii, unele fanteziste, unele fără niciun suport, altele foarte documentate. Va fi dezbatere publică. Dacă mă iau după câte scrisori am primit, cred că ar trebui să închiriez Sala Palatului, mă aştept să avem o audienţă foarte mare. Voi fi acolo şi vom fi acolo toată echipa. Cunosc foarte bine legea, toate procesele legate de vaccinare şi o serie de detalii tehnice. Nu vreau o activitate bifată. Legea va merge apoi în Parlament. Îmi doresc o lege perfectă, o lege suplă, nu o lege încărcată, nu o lege interpretabilă. O lege foarte clară, o lege care să stabilescă şi drepturi, şi obligaţii pentru toţi actorii din sistem.
Reporter: Vă amintiţi unul dintre cele mai hilare mesaje primite legate de vaccinare?
Bodog: Mi-a transmis cineva o poză în care în partea de sus era un laborator de cercetare şi scria «laborator de vaccinologie - 200 de ani de cercetare», dedesubt era «laborator de antivaccinologie - 200 de minute pe Facebook». Am fost tentat să pun pe site, dar am considerat că trebuie să păstrez un ton foarte serios, profesionist şi academic. Dar cele mai multe mesaje nu au avut un ton hilar, ci au fost din categoria care nu te lasă să dormi noaptea, cu urări de bine pentru mine, pentru copii, or copiii nu au nicio vină în toate astea. Dacă cineva are vreo vină cu privire la scoaterea în dezbatere a acestei legi, atunci eu sunt responsabil, eu am decis să fie pusă în dezbatere publică. Cred că este un moment crucial pentru România, un moment în care să luăm decizii foarte clare pentru viitor. Nu cred că ne dorim ca în viitor să avem o epidemie de altă boală. Cred că aceste voci de pseudo-specialişti, lideri erijaţi ai anivaccinismului, trebuie ascultate, dar nu luate în seamă.
Reporter: Deci care este mesajul dumneavostră pentru vaccinare?
Bodog: Vaccinarea este o problemă de sănătate publică. Vaccinarea salvează vieţi!
Transplantul pulmonar este pregătit. Sunt pacienţi evaluaţi la Viena, plătim 120.000 de euro de operaţie. Am alocat bani şi pentru trei trasplanturi în România, cam 80.000 de euro de operaţie, dar deocamdată nu s-a întâmplat nimic.
Reporter: Transplantul pulmonar a stârnit mult interes. Care este situaţia? Au plecat pacienţi la Viena?
Bodog: Voi pleca eu la Viena, cât mai curând, profesorul Walter Klepetko mi-a cerut să ne întâlnim pentru a discuta amănunte de colaborare, pentru a rezolva, în perioada următoare, 10 cazuri, dar depinde de donatori. Am resemnat scrisoarea de intenţie cu Eurotransplant, vom continua negocierile. Sunt pacienţi în evaluare la Viena. La Bucureşti am alocat bani pentru trei cazuri, dar până acum nu s-a întâmplat nimic.
Reporter: Vi s-au cerut bani pentru tratamente ce nu puteau fi luate înainte de includerea transplantului pulmonar în programul naţional?
Bodog: Sunt în program, au acoperite toate cheltuielile. Noi plătim la Viena, pentru fiecare pacient, în jur de 120.000 de euro. La Bucureşti, în jur de 80.000 de euro per pacient. Dar, repet, aceşti bani trebuie documentaţi. Noi nu dăm 80.000 de euro pentru un transplant, ei trebuie să prezinte un desfăşurător. Banii i-am trecut în program, pentru că profesorul Klepetko, când şi-a dat acceptul pentru programul cu România, mi-a condiţionat continuarea acestui program de măsuri clare din partea Guvernului României de a face un program propriu de transplant pulmonar. Şi a trebuit să le furnizăm această dovadă. Am spus că avem un centru acreditat de Agenţia Naţională de Transplant. Am alocat fonduri, avem un program naţional. Cred că fiecare program nou are un început, dar dacă nu facem nimic, dacă stăm şi ne uităm, şi nu vrem să alocăm fonduri, nu vom face niciodată nimic. Decizia medicală de a face transplant aparţine exclusiv echipei medicale de la spital, care va opera. Nu este nici decizia, nici responsabilitatea ministrului, nici a Guvernului, nici a managerului. Echipa medicală care selectează pacientul decide momentul intervenţiei.
Sper să găsesc în câteva zile un director pentru Institutul Cantacuzino, care să fie cercetător şi să aibă calităţi de manager. Dacă reporneşte producţia de vaccin la Cantacuzino ar putea să crească acceptarea vaccinării, pentru că românii au încredere în produsele Institutului.
Reporter: Institutul Cantacuzino are manager?
Bodog: Nu are manager. Am dorit un manager tehnic din ANMDM, un specialist care ştie foarte bine partea de autorizare, pentru că primul pas pe care institutul trebuie să-l facă este să se reautorizeze. Institutul Cantacuzino, prin lege, trebuie condus de un cercetător. Voi vorbi cu domnul ministru Valeca (ministrul Cercetării şi Inovării, Şerban Valeca, n.r.). Oricum, lucrurile nu merg bine acolo. Eu caut acolo un cercetător cu calităţi de manager. Am delegat dreptul de semnătură pentru a nu le fi blocate conturile, pentru că nici măcar atâta lucru nu m-au anunţat, că sunt în pericol de a le fi blocate conturile. De aceea cred că trebuie să aduc pe cineva din afară, care să nu fie influenţat din partea nimănui şi care să îşi dorească să facă ordine. Eu am fost informat de Direcţia buget prin Trezorerie că le vor fi blocate conturile, deci nu înţeleg această atitudine şi de aceea l-am delegat pe singurul director care este pe poziţie, directorul tehnic Ţobor, care a fost şi în Minister. Sper ca săptămâna viitoare să găsesc o variantă pentru Institutul Cantacuzino. Iau în calcul orice opţiune. Doresc să pornesc Institutul Cantacuzino, nu pentru că am eu o ambiţie personală, ci pentru că românii au încredere în produsele de la Cantacuzino, românii cunosc produse le de la Cantacuzino şi cred că impactul acceptanţei de vaccinare va fi foarte mare. Nu forţăm lucrurile pentru că trebuie să obţinăm toate aprobările, linia de vaccin nu este completă, va necesita investiţii. Dar, din păcate, resursa umană de la Cantacuzino a cam plecat. Avem nevoie de cercetători. Voi colabora cu domnul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie «Carol Davila». Am solicitat studenţi de la UMF care să mă ajute la dosarele de preţuri. Deci, mă mişc, nu stau, nu sunt un tip care să stea la cădură în birou, cum s-a spus la un moment dat, sunt un tip extrem de mobil.
Am două opţiuni pentru managerul Spitalului «Sfântul Pantelimon», medici din afara spitalului, voi decide marţi. Toată echipa de conducere trebuie schimbată, manager, director medical, director de îngrijiri. Am sperat că-şi dau demisia, pentru că acolo au fost trei scandaluri
Reporter: Aţi găsit manager la Spitalul «Sfântul Pantelimon»?
Bodog: Da, am găsit manager. Am două opţiuni, dar decizia mea va fi anunţată marţi. Sunt medici amândoi, din afara spitalului. Cred că, acolo, toată conducerea trebuie să plece, din punctul meu de vedere. Adică manager, director medical, director de îngrijiri. Problemele de management care mi-au fost semnalate acolo sunt probleme legate strict de proceduri, probleme legate de faptul că persoana care a administrat perfuzia avea în fişa postului atribuţii de transfuzie de sânge, însă nu avea pregătire în acest domeniu, lipseau cartelele de evaluare la patul bolnavului. Sunt probleme care nu se datorează neapărat managerului, directorului medical sau directorului de îngrijiri, ci managementului. Este al treilea scandal de acolo. Eu, de fapt, i-am oprit prelungirea (interimatului, n.r.) managerului, nu era cu contract. Nu este problema mea să stabilesc responsabilităţile. Au fost trei scandaluri, unul după celălat. Consider că trebuie să vină cineva din afară, pe care îl voi sprijini. Îl numesc pe manager, iar el îşi alege echipa. Le-am spus că au mână liberă să-şi formeze echipa. Eu m-aş fi aşteptat ca, după trei evenimente, echipa să-şi fi dat demisia de la sine. Dar nu este nicio problemă. Îmi doresc ca noua echipă care vine la Pantelimon, ca noua echipă care vine la Cantacuzino să mişte lucrurile. Doresc ca la Pantelimon pacienţii să aibă parte de îngrijiri, doresc să se oprească scandalurile.
Fostul manager de la Institutul «Ana Aslan» a fost numit peste noapte la Spitalul Colentina. Eu am rămas fără manager, şi am numit un alt manager. Nu facem numiri pe şest.
Reporter: O schimbare făcută pe şest a fost la Institutul «Ana Aslan»?
Bodog: Fostul manager a fost numit peste noapte la Spitalul Colentina, eu am rămas fără manager la «Ana Aslan» şi am numit un alt manager. Nu facem numiri pe şest.
Reporter: Institutul «Ana Aslan», la fel ca Institutul Cantacuzino, este un reper pentru România, iar de peste 25 de ani, toţi miniştrii care s-au succedat parcă au luat în glumă aceste institute, elite cândva, mândria României. Cine conduce azi «Ana Aslan» este un reper în medicina românească, este un om care iubeşte institutul sau un om care vrea să cumpere spaţiul, să-l vândă, să-l trasforme în te miri ce?
Bodog: Cel care conduce institutul la momentul de faţă este manger. Atât. Toate posturile de manageri de la toate spitalele Ministerului Sănătăţii vor fi scoase la concurs. Nu voi merge pe interimari sau prelungiri. După ce ordonanţa care priveşte managementul spitalelor va apărea, voi declanşa concursurile. Nu este o decizie politică.
Reporter: Şi miniştrii care au fost înaintea dumeavoastră au organizat concursuri, dar ca să câştige eşicherul politic aflat la guvernare la vremea fiecăruia. Care este criteriul de bază pentru concursul de manger? Cum garantaţi că nu va fi membru al PSD?
Bodog: Dacă ministrul vrea să aibă în pixul lui managerul, îl numeşte pe şase luni şi îl poate prelungi până la sfârşitul mandatului său câte şase luni. Asta este cheia pentru manger politic. Şi dacă veţi vedea că fac acest lucru, puteţi spune: Da, domnule, ministrul doreşte să ţină un manager acolo şi şi-l asumă. Dar dacă eu doresc să organizez concurs, concursul nu îl face ministrul, concursul îl face Consiliul de Administraţie. Atât le pot spune: Nu daţi drumul la concurs pentru că este prevedere în Parlament şi dacă daţi drumul se anulează tot ceea ce aţi făcut până atunci. Aştept prevederea legală din Parlament. La fel se va întâmpla şi la ambulanţe. Toţi managerii de ambulanţă sunt interimari. În pixul meu era să-i numesc. Am schimbat managerii unde şi-au dat demisia sau unde au fost probleme. Este în transparenţă metodologia de concurs şi, da, acest concurs se va petrece la Ministerul Sănătăţii. Este funcţie la nivel de judeţ, dar pentru managerii de spital, consiliile de administraţie au liber. Vreau ca noile conduceri să aibă aptitudini de manageri. Poate fi asistent universitar, preparator, medic recunoscut şi apreciat de cei din spital şi să aibă temeinice cunoştinţe legislative.
Reporter: Consiliul de administraţie poate fi majoritar PSD?
Bodog: În Consiliul de administraţie sunt şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. Vă rog să îmi arătaţi câţi oameni am adus eu din PSD în Minister. Nu am desfiinţat posturi, avem specialişti în Minister puţini, dar buni. Nu am adus oameni din PSD. Trebuie să fie specialişti.
Radioterapia devine o certitudine, 12 echipamente 3D, centre stabilite de Agenţia Nucleară Europeană
Reporter: Există speranţe cu radioterapia?
Bodog: Speranţe? Avem certitudini. Avem deja echipamente lansate la licitaţie. Cumpărăm echipamente 3D, adică al doilea nivel existent în ţară în momentul acesta. Aştept răspunsul de la Agenţia Nucleară Europeană. 12 echipamente vor fi cumpărate prin Banca Mondială, fără nicio discuţie, care se duc în centrele stabilite de către Agenţia Europeană Nucleară de la Viena, care pleacă la Bucureşti, la Institutul Oncologic Bucureşti şi Spitalul Elias, la Galaţi, Baia Mare, Oradea, Cluj, Craiova, Timişoara. În plus, demarez prgramul “Un computer şi un RMN pentru fiecare spital judeţean”. Vom da la spitalele care au nevoie de RMN şi dacă au medici. Vor avea sistem pax şi vor avea rezultate rapide prin telemedicină. Acest proiect nu mai poate fi oprit, pentru că eu, împreună cu ministrul de Finanţe, ne-am asumat termene clare pentru a consuma banii de la Banca Mondială. În situaţia în care un singur termen de pornire a unei licitaţii este pierdut, se pierd banii. Am spus că Banca Mondială a vrut să retragă din banii, dar am promis că îi vom folosi.
Cea mai dureroasă problemă este pasivitatea
Reporter: Care este cea mai dureroasă problemă cu care vă confruntaţi şi pe care nu aţi fi intuit-o niciodată, deşi sunteţi senator, aţi fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, deci parte a sistemului”
Bodog: Pasivitatea. Practic, eu sunt pus de foarte multe ori în situaţia de a nu fi informat şi să mă trezesc cu ceva care îmi explodează în faţă, fără ca oamenii din sistem să mi-o semnaleze din timp, deşi sunt echipa mea. Trec aşa uşor peste informaţii. Nu pot să înţeleg aşa ceva. Şi asta este ceea ce reproşez oamenilor din sistem, că sunt foarte pasivi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
