Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, o hotărâre privind înfiinţarea unei băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale. Banca de gene urmează să fie realizată în Parcul Crâng din Buzău. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, consideră că decizia este ”istorică”.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, înfiinţarea unei bănci naţionale de resurse vegetale reprezintă o decizie istorică şi va contribui la asigurarea securităţii alimentare a României pe viitor.
”E practic o decizie istorică, România a mai încercat să creeze o astfel de bancă de gene în anii 80, însă nu s-a finalizat. Acum s-a reuşit să creem această bancă ce practice pune la adăpost fondul de gene din România în domeniile respective: legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale. România are cea mai mare varietate de plante regionale si tradiţionale din Europa şi neavând această bancă de a lungul vremii s-au pierdut seminţe iar România a devenit practice dependent de importul de seminţe pentru o serie de plante Această bancă de gene la contribui pe termen lung la asigurarea securităţii alimentare a României”, a declarat reprezentantul Guvernului.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Conform lui Barbu, a fost ales judeţul Buzău pentru a fi construită aici banca pentru că aici este cel mai vechi bazin legumicol din România, dar şi pentru că în acest judeţ din 1957 funcţionează Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, unde sunt păstrate circa 10 mii de soiuri de seminţe.
Banca de resurse genetice vegetale va fi o unitate cu personalitate juridică, în subordinea directă a Ministerului Agriculturii. Sediul băncii de gene va fi construit în Parcul Crâng din Buzău.
Scopul unităţii va fi de păstrare a seminţelor, dar şi de protejate a soiurilor româneşti.
Nu în ultimul rând, înfiinţarea băncii va ajuta la extinderea în producţie a soiurilor valoroase. O estimare initială a investiţiei arată că înfiinţarea băncii de gene ar putea costa în jur de 65 de milioane de euro.
Deocamdată, finanţarea cheltuielilor este trecută în sarcina bugetului de stat, dar nu este exclusă şi accesarea unor fonduri europene nerambursabile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
