Dominic Fritz: Lupta din 1989 din Timişoara nu s-a terminat şi a fost una universală, nu fiecare pentru fiecare, ci a fost şi o luptă pentru vecinul, şi pentru alte oraşe din România

”Mulţumim pentru acest moment care a definit identitatea Timişoarei pentru totdeauna şi tot ceea ce este Timişoara astăzi se datorează curajului şi viziunii revoluţionarilor din Decembrie 1989 (...). Eu simt o responsabilitate pentru noi, ca Timişoara şi timişoreni, să fim acest far al libertăţii, al luptei pentru umanitate şi pentru valorile europene pe tot parcursul anului, nu doar în decembrie, şi în toată Europa, nu doar în România”, a afirmat Dominic Fritz, în discursul susţinut în cadrul şedinţei festive a Consiliului Local Timişoara, dedicată comemorării Revoluţiei din Decembrie 1989.

 

Dominic Fritz s-a referit şi la anul 2023, când Timişoara va deţine titlul de Capitală Europeană a Culturii, şi a menţionat că în program va fi un Recviem în cadrul căruia şapte compozitori din şapte ţări din Europa în care au avut loc revoluţii vor compune pentru Timişoara.

 

”În cadrul acestui Recviem, şapte compozitori din şapte ţări din Europa în care au avut loc revoluţii vor compune, fiecare, câte o parte şi vom avea o premieră în Timişoara, pentru un Recviem european al Revoluţiei. Vom avea şi un Traseu al Revoluţiei cu 10 locuri prin care să reconfigurăm spaţiul public şi care să reamintească despre ceea ce s-a întâmplat în 1989. Şi acesta este un proiect prin care ne facem vocea auzită şi spunem mai departe povestea Revoluţiei din Timişoara, pentru că este o poveste care nu doar că nu trebuie uitată, ci trebuie spusă mai departe, pentru că misiunea revoluţionarilor şi a timişorenilor încă nu este împlinită, ci mai avem mult de luptat pentru valorile europene, dar sunt sigur că timişorenii nu vor renunţa”, a precizat Fritz.

 

În discursul său, efilul din Timişoara s-a referit şi la actualul conflict din Ucraina, dar şi la situaţia din China sau Iran.

 

”Pentru mine, în acest an este diferit. Avem un război crunt la graniţa cu România, în care oamenii se luptă şi mor şi supravieţuiesc pentru libertate, pentru a aparţine familiei europene. Avem în Iran o mişcare de revoluţie, pornită de la femei, care încep să facă gesturi în semn de protest, toate generaţiile se ridică acum împotriva unui sistem brutal şi autoritar care vrea să bage spaimă în populaţie, pentru a-şi apăra privilegiile. Vedem în China, pentru prima dată după protestele din 1989 care s-au încheiat foarte sângeros, că mulţi au început să protesteze împotriva regimului autoritar, unde o foaie albă a ajuns un semn al protestului, pentru care ajung la închisoare. Aceste lucruri ne spun că lupta din 1989 din Timişoara nu s-a terminat şi lupta a fost una universală, nu fiecare pentru fiecare, ci a fost şi o luptă pentru vecinul, şi pentru alte oraşe din România, poate şi o luptă pentru o idee umanistă, generală, că fiecare om are demnitate şi că merită să trăiască în libertate şi să decidă el singur. De aceea, ceea ce facem acum, să comemorăm Revoluţia, are această latură de a comemora, dar responsabilitatea nu este nu doar să nu uităm, ci să ne luptăm şi azi, solidari cu toţi cei din această lume care nu acceptă ca drepturile şi libertăţile omului să fie oprimate", a subliniat Fritz.

 

Reprezentanţii revoluţionarilor din Decembrie 1989 de la Timişoara şi-au arătat nemulţumirea că o parte dintre idealurile pentru care au luptat la Revoluţie sunt încă în mâna politicienilor.

Urmărește-ne și pe Google News