Consiliul Naţional al Elevilor solicită urgentarea unui plan de măsuri complex, în domeniul educaţiei, care să aibă ca efect scăderea ratei analfabetismului funcţional. "Sistemul acesta educaţional, mult prea inert pentru o societate atât de dinamică, nu corespunde nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi", spune preşedintele Consiliului, Antonia-Laura Pup.
"Având în vedere faptul că România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018, scorul obţinut fiind în scădere faţă de ultimele două testări la care România a participat (2012 şi 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică şi ştiinţe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educaţie al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Consiliul Naţional al Elevilor solicită urgentarea unui plan de măsuri complex, în domeniul educaţiei, care să aibă ca efect scăderea ratei analfabetismului funcţional", se arată într-un comunicat de presă transmis, marţi, de Consiliul Naţional al Elevilor.
Conform sursei citate, procentul de analfabetism funcţional este de 44, în medie, în creştere faţă de 2015.
"Acest aspect îngrijorător ne îndeamnă să tragem un semnal de alarmă cu privire la calitatea educaţiei din România şi, de asemenea, să solicităm factorilor decizionali din sectorul educaţional să îşi aplece atenţia către formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice. Suntem de părere că această formare ar trebui realizată în conformitate cu metodele inovative de predare, astfel încât acestea să corespundă nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi. De asemenea, cadrele didactice ar trebui să fie instruite pentru a sesiza încă din clasele primare pre-rechizitele analfabetismului funcţional, iar în vederea garantării echităţii, este necesară implementarea unor programe de ţară pentru a recupera decalajele întâlnite între şcolile din mediul urban şi cele din mediul rural", arată Consiliul Elevilor.
Reprezentanţii elevilor spun că pentru soluţionarea problemelor este important ca factorii decizionali să prioritizeze revizuirea planurilor-cadru, prin operaţionalizarea grupurilor de lucru aferente, din care face parte şi structura de reprezentare a elevilor la nivel naţional.
"Una dintre cauzele de îngrijorare este modul eronat de fundamentare a planurilor cadru, care nu respectă succesiunea firească a unui proces care să contribuie la facilitarea într-o măsură semnificativă a deprinderii celor opt competenţe cheie regăsite în profilul absolventului. Astfel, considerăm că pentru a eficientiza dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor necesare unui elev la finalitatea invăţământului secundar este nevoie de o prioritizare a etapelor dezvoltării curriculumului, după cum urmează: identificarea subiectelor a căror abordare va genera deprinderea calitativă a unui număr maxim de elemente din profilul de formare a absolventului, integrarea acestor componente în discipline specifice, stabilirea unei programe care să satisfacă obiectivul propus şi, ulterior, în funcţie de volumul şi complexitatea noilor materii, creionarea planurilor cadru", arată CNE.
Mai mult decât atât, afirmă sursa citată, unul dintre principiile de generare a planurilor cadru, cel al racordării la social, presupune ca planul de învăţământ să fie astfel conceput încât să favorizeze diverse ieşiri din sistem.
"În consecinţă, suntem de părere că variantele propuse nu reuşesc să diferenţieze aşteptările din partea unui absolvent al ciclului inferior al învăţământului liceal cu unul al ciclului superior al aceluiaşi tip de învăţământ, dorind să punem în lumină faptul că elevul ar trebui, până la finalul clasei a X-a, să fundamenteze competenţele referitoare la viaţa civică şi socială, ca mai apoi să se poată orienta în vederea alegerii unei viitoare cariere", susţin reprezentanţii elevilor.
Aceştia spun că susţin trandisciplinaritatea şi consideră că aceasta ar trebui valorificată în sistemul de învăţământ preuniversitar, în vederea garantării unui spectru mai larg de informaţie din mai multe domenii cheie, care să pregăteasă elevul atât pentru evaluările standardizate, cât şi pentru a deveni un cetăţean activ, implicat în viaţa comunitară. De asemenea, elevii din România îşi doresc ca, în cadrul procesului instructiv-educativ, teoria să fie îmbinată cu practica, astfel încât bagajul informaţional să fie livrat într-un mod cât mai interactiv, prietenos şi accesibil, mai spun ei.
Consiliul Naţional al Elevilor subliniază importanţa serviciilor de consiliere şi orientare în carieră: elevii trebuie să fie permanent motivaţi să înveţe, să deprindă abilităţi absolut necesare pentru dezvoltarea lor, atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional.
Potrivit sursei citate, stilurile de învăţare nu sunt uniforme, de aceea elevii trebuie încurajaţi să îşi poată identifica, prin mecanisme clare, stilul de învăţare optim pentru aceştia.
"Rezultatele care au fost făcute publice astăzi, la testările PISA, trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru fiecare dintre noi, indiferent la ce nivel suntem implicaţi în elaborarea şi/sau monitorizarea politicilor educaţionale. Sistemul acesta educaţional, mult prea inert pentru o societate atât de dinamică, nu corespunde nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi, iar pentru a soluţiona aceste probleme stringente, este necesar ca mai întâi să le identificăm. În fiecare comunitate şcolară. Nu consider că, la momentul actual, trebuie să ne mulţumim cu comoditatea unei soluţii universale, soluţiile, în sistemul educaţional, trebuie pliate pe fiecare comunitate şcolară în parte, pe fiecare elev în parte", a declarat Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
