Şi Comisia de specialitate ATI din Ministerul Sănătăţii critică Strategia de consolidare a rolului DSU propusă de Raed Arafat: Ministerele Sănătăţii şi Educaţiei nu sunt în circuitul de avizare / E inacceptabilă şi propunem retragerea

Comisia de specialitate ATI din Ministerul Sănătăţii critică Strategia de consolidare a rolului DSU propusă de Raed Arafat, reproşând că ministerele Sănătăţii şi Educaţiei nu au fost incluse în circuitul de avizare şi că documentul accentuează inadvertenţele, suprapunerile de drepturi şi responsabilităţi între DSU şi celelate autorităţi, ceea ce va agrava tensiunile existente în sistemul sanitar românesc. Comisia consideră că proiectul de HG prin care este apobată strategia este ”inacceptabil ca formă şi fond” şi propune retragerea lui. Şi reprezentanţii principalelor universităţi de medicină au criticat documentul pus în dezbatere de Ministerul Afacerilor Interne.

CITEȘTE ȘI Reprezentanţii universităţilor de medicină critică Strategia de consolidare a rolului DSU propusă de Raed Arafat: Propune perpetuarea unui sistem nefiresc în care există două autorităţi sanitare - Ministerul Sănătăţii şi DSU / MS nu este printre avizatori

”Strategia propune măsuri importante care privesc două Ministere CE NU SUNT INCLUSE IN CIRCUITUL DE AVIZARE şi nu au fost consultate în elaborarea acestui proiect: Ministerul Sănătăţiişi Ministerul Educaţiei Naţionale! Considerăm inacceptabilă această abordare, întrucât prevederile HG influenţează organizarea şi finanţarea unor servicii care sunt sub coordonarea şi finanţarea Ministerului Sănătăţii (serviciile UPU şiCPU din structura spitalelor, serviciile de Ambulaţă) şi interferează cu reglementările cu privire la formarea profesională medicală, coordonată de MS şi MEN, în colaborare cu Universităţile de Medicină şi Farmacie”, se arată în punctul de vedere al comisiei.

În opinia reprezentanţilor comisiei, prevederile Strategiei intră în contradicţie cu acte legislative majore din domeniu:Legea Învăţământului Superior nr. 199/2023 (cap. Învăţământul medical din în ceea cepriveşte formarea profesională medicală) şi cu Legea nr. 95/2006 privindreforma în domeniul sănătăţii, în ceea ce priveşte asistenţa medicală.
”Astfel, prevederile proiectului de HG accentuează inadvertenţele, suprapunerile de drepturi şi responsabilităţi între DSU şi celelate autorităţi, ceea ce va agrava tensiunile existente în sistemul sanitar românesc. DSU are un rol foarte important în coordonarea multiplelor structuri implicate în diferite situaţii deosebite de urgenţă, unele făcând parte, ca şi DSU, din Ministerului Afacerilor Interne (MAI), iar altele din MS. Considerăm că modul de relaţionare între diferite structuri din cadrul MAI sunt reglementate de prevederi specifice, dar ele nu pot fi extrapolate la structurile care ţin de MS, ca strucuturi, organizare, educaţie şi finanţare”, mai afirmă comisia.

În opinia membrilor comisiei, structurile medicale la care se face referire în proiect şi care ţin de MS (UPU, CPU, Ambulanţe, etc.) trebuie să fie coordonate, controlate şi finanţate de ministerul de resort MS, DSU putând avea un rol consultativ, ca şi Comisiile de specialitate ale MS.

”Astfel, DSU va avea doar atribuţii de COORDONARE A ACTIVITĂŢII ACESTOR STRUCTURI ÎN ACŢIUNILE SPECIFICE DERULATE ÎN SITUAŢII DEOSEBITE DE URGENŢĂ - si nu permanent. Considerăm că formarea medicală postuniversitară de specialitate, pentru toate specialităţile, inclusiv medicina de urgenţă, trebuie să fie realizată unitar, standardizat, în conformitate cu prevederile legale menţionate mai sus, respectiv de MS şi MEN, prin Universităţile de Medicină şi Farmacie. Desigur, DSU, ca şi alte structuri/organizaţii/instituţii acreditate pentru activităţi de educaţie medicală, vor putea organiza diverse forme de educaţie/training etc., complementare formării de specialitate. Considerăm că reglementarea clară a responsabilităţilor în acest domeniu de importanţă strategică este absolut necesară, că va fi de natură să evite tendinţele de separare/segregare a pregătirii de specialitate care se manifestă, precum şi a tensiunilor şi conflictelor determinate de suprapunerea drepturilor şi responsabilităţilor diferitelor structuri şi autorităţi. În concluzie, considerăm că proiectul de HG aflat în discuţie este inacceptabil ca formă şi fond şi propunem retragerea lui”, transmit membrii Comisiei de pecialitate ATI dn MS, într-un punct de vedere semnat de preşedintele şi de vicepreşedintele comisiei Comisiei ATI din MS, medicii Dorel Săndesc şi Şerban Bubenek.

NOTA DE FUNDAMENTARE - 

”Strategia de consolidare şi dezvoltare a rolului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă în cadrul Sistemul Naţional de Management a Situaţiilor de Urgenţă 2024-2030 are la bază lecţiile identificate ca urmare a situaţiilor de urgenţă/protecţie civilă cu care România s-a confruntat în ultimii ani, este în concordanţă cu recomandările rezultate în urma misiunii de tip ,,peerreview” şi urmăreşte noile obiective de creştere a rezilienţei stabilite de Comisia Europeană. Totodată, Strategia a fost elaborată ţinând cont de obiectivul „Consolidarea Sistemului Naţional Integrat pentru Situaţii de Urgenţă”, stabilit prin Programul de Guvernare iunie 2023 – decembrie 2024”, se arată în nota de fundamentare a strategiei propuse de Raed Arafat.

În document, este invocată misiunea de tip ”Peer-Review” asupra sistemului de management al riscului la dezastre din România, realizată de Comisia Europeană în octombrie 2022, la solicitarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

”Această evaluare a avut ca obiectiv general identificarea zonelor asupra cărora se pot aduce îmbunătăţiri, precum şi evidenţierea bunelor practici în cadrul sistemului de management al riscului de dezastre din România, dat fiind faptul că efortul de reducere a riscurilor la dezastre este unul multidisciplinar, implicând o varietate de domenii şi paliere administrative, având ca scop îmbunătăţirea sistemului”, se arată în mnota de fundamentare.

”Rezultatele arată că prioritizarea riscurilor este uneori neclară, 3 responsabilităţile fiind împărţite între diferite entităţi, la diferite niveluri teritoriale şi necesită o abordare mai concretă, prin responsabilizarea tuturor actorilor implicaţi, indiferent de nivelul acestora. Pe lângă cele menţionate anterior, a fost identificată nevoia trecerii de la o abordare de management al dezastrelor la o abordare de management al riscului de dezastre, printre direcţiile de acţiune ale Departamentului enumerându-se şi facilitarea proceselor de colaborare şi cooperare între actorii implicaţi în gestionarea riscurilor”, menţionează documentul.

Conform notei, la nivel naţional DSU va continua parcursul de consolidare şi dezvoltare a rolului de principală structură responsabilă în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă.

Ca avizatori, sunt trecuţi Ministerul Finanţelor pi Ministerul Justiţiei.

CE PREVEDE STRATEGIA REFERITOR LA UPU

- Coordonare integrată, cu caracter permanent, la nivel naţional, a activităţilor de protecţie civilă, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, denumite în continuare UPU/CPU, precum şi în cadrul structurilor SMURD şi serviciilor publice de ambulanţă, până la internarea în spital sau externarea din UPU/CPU; 

- Pentru asigurarea unui act medical de calitate şi pentru buna gestionare a provocărilor curente, s-a evidenţiat necesitatea pregătirii permanente a personalului medical din serviciile aflate in coordonarea operaţională a DSU (UPU-SMURD, UPU, CPU, Serviciile de Ambulanţă Judeţene (SAJ), Dispecerat 112, Salvamont, Salvaspeo), prin metode de formare continuă ce au în vedere participarea la activităţi ce au ca scop îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la situaţiile de urgenţă (workshopuri, cursuri etc.).

- DSU depune eforturi considerabile în vederea pregătirii continue a personalului angrenat în activitatea medicală din UPU, CPU precum şi din prespital (SAJ, SMURD)

- În contextul creşterii adresabilităţii populaţiei către serviciile medicale de urgenţă şi pe fondul scăderii numărului de personal încadrat, a fost dezvoltat ”Programul de studii complementare în asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească” ce cuprinde toate acele elemente educaţionale si abilităţi practice necesare asigurării îngrijirilor medicale de urgenţă care se adresează pacienţilor în etapa premergătoare spitalizării. Programul este destinat medicilor cu specialitatea medicină generală, medicină de familie, pediatrie şi ATI care asigură îngrijiri medicale în cadrul serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească, cum sunt serviciile de ambulanţă. Structura şi conţinutul acestui program sunt centrate pe medicina bazată pe dovezi fiind în concordanţă cu toate aspectele moderne ale medicinei de urgenţă. În acelaşi timp programul plasează UPU în centrul procesului de formare, aici dezvoltându-se toate aceste abilităţi.

În urmă cu un an, ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila şi şeful DSU Raed Arafat au mai avut o dispută pe tema coordonării asistenţei medicale de urgenţă.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.