Comisia Europeană a anunţat, miercuri, rezultatele cererii de propuneri din 2022 pentru iniţiativa privind universităţile europene: Astfel, 16 universităţi europene existente vor continua să primească sprijin, iar patru noi alianţe vor putea să îşi înceapă cooperarea, potrivit unui comunicat al Comisiei. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a felicitat universităţile româneşti apreciate la nivel european.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a scris despre anunţul Comisiei Europeane privind ezultatele selecţiei pentru cel de-al treilea apel la propuneri vizând Universităţile Europene, că din România au fost selectate sa continue activitatea în cadrul consorţiilor din care fac deja parte (cooperare consolidată) următoarele universităţi:
- Universitatea din Bucureşti
- Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti
- SNSPA
- Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca
- Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
 
Acestora li se vor alătura două instituţii care vor face parte din consorţii noi selectate:
- Universitatea din Oradea
- Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi.
 
”Felicitări tuturor universităţilor româneşti apreciate la nivel european!!”, a spus ministrul. 

Astăzi, Comisia a anunţat rezultatele cererii de propuneri din 2022 pentru iniţiativa privind universităţile europene: cu un buget record de 272 de milioane EUR din programul Erasmus+, 16 universităţi europene existente vor continua să primească sprijin, iar patru noi alianţe vor putea să îşi înceapă cooperarea.

Împreună cu cele 24 de alianţe selectate în 2020, un total de 44 de universităţi europene reunesc în prezent 340 de instituţii de învăţământ superior din capitale şi regiuni îndepărtate din 31 de ţări. Universităţile europene sunt alianţe ale instituţiilor de învăţământ superior din întreaga Europă care cooperează în domeniul educaţiei, cercetării şi inovării în beneficiul studenţilor, al cadrelor didactice şi al societăţii. 

Vicepreşedintele Margaritis Schinas a declarat: ”Dacă priviţi individual instituţiile de învăţământ superior din Europa, veţi vedea că fiecare dintre acestea este un centru de cunoaştere şi inovare de sine stătător. Punându-le în legătură şi creând alianţe transnaţionale, le permitem să devină campioni europeni ai cunoaşterii, să se dezvolte şi mai mult prin cooperarea în domeniul educaţiei, cercetării şi inovării. Sunt convins că, împreună, universităţile europene vor aduce învăţământul superior în Europa la un nou nivel. Îi felicit călduros pe toţi candidaţii admişi.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, a declarat că ”astăzi ne apropiem cu încă un pas de realizarea viziunii noastre privind sectorul învăţământului superior în Europa: campusuri interuniversitare, în cadrul cărora studenţii, personalul şi cercetătorii din toate regiunile Europei se pot bucura de o mobilitate neîntreruptă şi pot crea noi cunoştinţe împreună, pornind de la o bază transnaţională şi interdisciplinară”.

”Sunt mândră că suntem în măsură să oferim o finanţare mai mare şi pe termen mai lung pentru alianţele cu programul Erasmus+ şi, de asemenea, că am asigurat o abordare favorabilă incluziunii, oferind instituţiilor de învăţământ superior oportunităţi de a se alătura alianţelor existente sau de a forma altele noi”, a spus comisarul pentru inovare. 

Fiecare alianţă primeşte un buget de până la 14,4 milioane EUR din programul Erasmus+ pentru o perioadă de patru ani.

Aceasta reprezintă o creştere semnificativă în comparaţie cu valoarea maximă de 5 milioane EUR pentru trei ani în cadrul cererilor de propuneri Erasmus+ anterioare.

Cererea de propuneri a universităţilor europene din cadul programului Erasmus+ din 2022 a fost structurată în jurul a două teme: pe de o parte, aceasta a propus să ofere finanţare durabilă pentru alianţele de succes deja existente ale instituţiilor de învăţământ superior în vederea urmăririi viziunii lor pe termen lung. Cele 16 alianţe câştigătoare s-au extins la aproximativ 30 de noi instituţii de învăţământ superior.

Pe de altă parte, cererea de propuneri a sprijinit crearea de noi universităţi europene în întreaga Europă, reunind diverse instituţii de învăţământ superior în jurul unor viziuni strategice comune.

Împreună cu cele 24 de alianţe selectate în 2020, un total de 44 de universităţi europene implică în prezent 340 de instituţii de învăţământ superior din capitale şi regiuni îndepărtate din 31 de ţări, inclusiv toate statele membre ale UE şi Islanda, Norvegia, Serbia şi Turcia.

O noutate în cadrul cererii de propuneri Erasmus+ din 2022 este că alianţele pot accepta acum parteneri asociaţi din ţările participante la Procesul de la Bologna, inclusiv, de exemplu, din Ucraina, Regatul Unit şi Elveţia. În plus, prin crearea de parteneriate cu aproximativ 1300 de parteneri asociaţi, de la ONG-uri şi întreprinderi la oraşe şi autorităţi locale sau regionale, universităţile europene sunt în măsură să sporească substanţial calitatea şi domeniul de aplicare al învăţământului terţiar.

În toamna anului 2022, Comisia va lansa următoarea cerere de propuneri Erasmus+, cu scopul de a oferi finanţare pentru alianţele existente şi de a crea altele noi.

Universităţile europene sunt alianţe transnaţionale formate, în medie, din nouă instituţii de învăţământ superior, care pot include diferite tipuri de instituţii (cum ar fi universităţi polivalente şi de cercetare, universităţi de ştiinţe aplicate, institute de tehnologie, şcoli de artă şi instituţii de învăţământ profesional şi tehnic superior) şi acoperă o sferă geografică largă în întreaga Europă.

Împreună, aceste instituţii găsesc noi modalităţi de cooperare structurală, durabilă şi sistemică pe termen lung în domeniul educaţiei, cercetării şi inovării în întreaga Europă. Ele oferă programe de învăţământ centrate pe student, furnizate în comun în campusuri interuniversitare, în cadrul cărora studenţii, personalul şi cercetătorii din toate regiunile Europei pot beneficia de o mobilitate neîntreruptă.

Cu timpul, universităţile europene vor conecta tot mai multe facultăţi, departamente, personal şi studenţi, oferind metode pedagogice mai inovatoare, fondate pe abordări transdisciplinare şi bazate pe provocări, implementând mai multe programe comune, devenind şi mai incluzive şi demonstrând un angajament sporit cu comunităţile lor.

Comisia Europeană a propus liderilor Uniunii Europene Iniţiativa privind Universităţile Europene înaintea Summitului social de la Gothenburg, în noiembrie 2017, ca parte a unei viziuni globale în scopul creării unui Spaţiu european al educaţiei până în 2025.

Strategia europeană pentru universităţi stabileşte obiectivul ambiţios de a sprijini 60 de universităţi europene care implică peste 500 de instituţii de învăţământ superior până la jumătatea anului 2024.

În acest scop, o sumă record de 1,1 miliarde EUR în cadrul programului Erasmus+ este prevăzută în actuala perioadă de programare 2021-2027 pentru a sprijini universităţile europene. Sprijinul pentru dimensiunea de cercetare a universităţilor europene va fi acoperit de iniţiativa privind excelenţa europeană din cadrul programului Orizont Europa.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.