Premierul Nicolae Ciucă a declarat, întrebat cu privire la faptul că reprezentanţii cultelor religioase au transmis o scrisoare prin care au cerut eliminarea definiţiei „diversităţii” din legile Educaţiei, că vor avea loc întâlniri în următoarea perioadă pentru a clarifica ce rămâne şi ce va fi introdus în noile proiecte.
„Aceeaşi scrisoare am primit-o şi eu la Cabinet. Am rugat-o pe doamna ministru, chiar astăzi am discutat cu dumneai să analizeze împreună cu consilierul pe care îl are la Minister, există un consilier dedicat pentru problema educaţiei religioase şi dumneai mi-a zis că parte din solicitările din cuprinsul acestei cereri au fost deja cuprinse în lege. Pentru celelalte urmează să aibă loc întâlniri şi să clarifice ce rămâne şi ce se introduce, dacă se va introduce ceva nou în cuprinsul legii”, a afirmat Nicolae Ciucă, întrebat miercuri la Călăraşi dacă a discutat cu ministrul Ligia Deca cu privire la faptul că reprezentanţii cultelor religioase au transmis o scrisoare prin care au cerut eliminarea definiţiei „diversităţii” din noile proiecte de lege ale Educaţiei.
Patriarhia Română şi celelalte culte religioase din România a transmis, într-o adresă comună adresată ministrului Educaţiei Liga Deca, că obligaţia de a promova „diversitatea sexuală” în şcoală este „total abuzivă şi nocivă”, iar „ideologia de gen” care descrie ca normalitate o deviaţie psiho-somatică numită „transgenderism” reprezintă o „artificială construcţie ideatică”, în răspăr cu realitatea şi cu ordinea firii structurată de cele două sexe şi anume masculin şi feminin.
Redăm mai jos integral textul adresei transmise de cultele religioase Ministerului Educaţiei şi semnată de purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu:
„Poziţia Bisericii Ortodoxe Române şi a celorlalte culte religioase din România (care au transmis recent o „Adresă comună” ministrului Educaţiei), poziţie faţă de problema ideologiei în general şi, în context, a „ideologiei de gen”, propuse fără discernământ spre introducere în noile legi ale învăţământului, în special, este una limpede şi constant exprimată:
- învăţământul public din România trebuie/ ar trebui să rămână total ocrotit de orice formă de ideologizare (studiul religiei acceptate de Stat NU constituie o asemenea formă, întrucât religia creştină este fundamentul real al culturii umaniste europene şi aşa trebuie înţeleasă în şcoală. Ştiinţa europeană însăşi a încolţit nu în pofida creştinismului, ci chiar în solul său, datorită lui;
- „ideologia de gen” care descrie ca normalitate o deviaţie psiho-somatică numită „transgenderism” nu constituie miezul unei ştiinţe reale, ci este o artificială construcţie ideatică, aşa-zis culturală, orientată în răspăr cu realitatea, cu logica, cu biologia, cu antropologia, cu ordinea firii structurată de cele două sexe: masculin şi feminin/ feminin şi masculin;
- obligaţia de a promova „diversitatea sexuală” în şcoală, de a li se prezenta copiilor ca „normalitate” posibilitatea aberantă de a-şi schimba genul din masculin în feminin sau „neutru” (genuri strict gramaticale, nu biologice), dar şi prezentarea unor forme de sexualitate marginală ca „fireşti” este una total abuzivă şi nocivă pentru formarea intelectuală şi morală a unor tineri care trebuie să se pregătească în anii de acumulări culturale pentru viaţa şi societatea reale, nu utopice, sprijinite pe familia naturală datorită căreia istoria omenească a mers şi merge mai departe;
- în mod cert există şi un foarte mic procent de persoane transgender la scara umanităţii, aşa cum există şi alte minorităţi sexuale. În natură apar uneori devieri de la normă: rarisime şi marginale, pentru care trebuie să existe, desigur, toată înţelegerea şi sprijinul fireşti. De aici nu rezultă că aceste persoane s-ar putea simţi discriminate de folosirea corectă a gramaticii şi a genului masculin şi feminin în comunicarea publică, mai ales în şcoala ca spaţiu al formării în spiritul realităţii şi adevărurilor elementare, aşa cum nu rezultă că alte forme de sexualitate decât heterosexualitatea ar trebui să fie prezentate unor copii în cadrul formator al şcolii ca posibile „modele” de viaţă intimă;
- prezentarea ignorantă/ peiorativă în noile legi ale învăţământului a sintagmei „dogme religioase” sfidează miezul teologic al creştinismului fertil cultural şi social. Dogma religioasă nu este un construct ideologic situat la polul opus adevărului, ci un adevăr revelat şi apoi formulat care constituie o „geamandură” sau un „far” pentru reflecţia teologică, reflecţie inclusiv de ordin moral. Cineva ca Lucian Blaga însuşi (mai greu de contestat de ideologii anticreştini) afirmă în perfectă cunoştinţă de cauză că „dogma are o iraţionalitate bine întemeiată”. Există, desigur, şi supra-raţionalitate, există, desigur, şi o ştiinţă filosofică destul de cunoscută numită „metafizică”. Ceea ce poate spune câte ceva despre „dogmă”.
Nu trebuie nicio clipă uitat că ideologia (oricare ar fi ea) rămâne mereu un atentat la ordinea fără de care societatea începe să se surpe. Istoria mai mult sau mai puţin recentă este copleşitor de grăitoare în acest sens”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
