Asociaţia Telefonul Copilului atrage atenţia asupra necesităţii unor măsuri urgente pentru diminuarea fenomenului bullying în rândul copiilor, precizând că, în anul 2018, unul din doi copii care au apelat la serviciile specialiştilor asociaţiei au suferit abuz de acest tip. 77,22 la sută dintre situaţiile de abuz de tip bullying au avut loc în grădiniţă sau în şcoală, iar 25,71 la sută dintre copiii abuzaţi simt nevoia să se automutileze, au tentative de suicid şi doresc să abandoneze şcoala.
La şase luni de la lansarea proiectului “STAND UP - Creşterea participării şi rolului societăţii civile în influenţarea şi îmbunătăţirea politicilor publice”, Asociaţia Telefonul Copilului propune o serie de măsuri pentru prevenirea şi diminuarea fenomenului bullying în mediul şcolar.
Analiza informaţiilor referitoare la fenomenul bullying cuprinse în baza de date a Asociaţiei Telefonul Copilului arată faptul că acest fenomen a afectat unul din doi copii care au apelat la serviciile Asociaţiei Telefonul Copilului, în anul 2018.
77,22% dintre situaţiile de abuz de tip bullying au avut loc în grădiniţă / şcoală, iar 22,78% au avut loc în spaţiul public. În 40,10% dintre situaţiile de abuz de tip bullying, copiii au expus efecte ale acestui fenomen care reprezintă riscuri majore asupra sănătăţii mintale a copiilor victime. Copiii simt nevoia să se izoleze, se simt singuri, se simt excluşi, sau au dificultăţi în relaţionare cu ceilalţi copii, manifestă teamă şi stări de anxietate în prezenţa colegilor de şcoală în procentaj de 74,29%.
”De asemenea, în procentaj de 25,71%, copiii simt nevoia să se automutileze, au tentative de suicid, gânduri suicidare şi doresc să abandoneze şcoala”, a transmis, miercuri, Asociaţia Telefonul Copilului.
Specialiştii Asociaţiei susţin că acest fenomen să fie recunoscut ca o problemă de sănătate publică.
„Cadrul normativ existent acoperă la nivel general problematica specifică abuzului de tip bullying, fără a o defini şi individualiza între provocările subsumate violenţei împotriva copilului. Analiza informaţiilor referitoare la fenomenul bullying cuprinse în baza de date a Asociaţiei Telefonul Copilului subliniază nevoia ca acest fenomen să fie recunoscut ca o problemă de sănătate publică, nu doar ca o simplă manifestare a unor procese psihologice individuale. În acest context, şcoala trebuie să abordeze bullying-ul în mod sistematic, ca parte a Planului de Dezvoltare Instituţională, iar prevenirea şi diminuarea bullying-ului trebuie să devină indicator de calitate în instituţiile de învăţământ, adoptat şi monitorizat la nivelul ARACIP. În acelaşi timp, monitorizarea audio-video a unităţilor de învăţământ trebuie să fie extinsă şi la nivelul grădiniţelor”, a declarat Cătălina Surcel, Director executiv, Asociaţia Telefonul Copilului.
Asociaţia a identificat, printre altele, necesitatea dezvoltării şi adoptării unei politici publice pentru prevenirea şi diminuarea fenomenului bullying; necesitatea ca autorităţile să recunoască în mod formal existenţa fenomenului bullying şi să convină asupra unei definiţii a conceptului, pe baza studiilor existente în plan internaţional, a bunelor practici din Uniunea Europeană, precum şi a analizelor realizate în sistemul educaţional românesc; necesitatea ca unităţile de învăţământ să dezvolte proceduri de identificare şi soluţionare a bullyingului; necesitatea ca toţi consilierii şcolari de la nivelul CJRAE să aibă atribuţii clare în domeniul educaţiei pentru prevenirea bullyingului şi să acţioneze ca atare la nivelul unităţilor de învăţământ.
În plus, este nevoie, potrivit Asociaţiei Telefonul Copilului, ca teme legate de bullying să îşi facă loc în curriculumul şcolar în cadrul orelor de consiliere şi orientare, dirigenţie, ca teme în cadrul curriculumului de educaţie civică şi în manualele aferente.
”Trebuie reamintit faptul că beneficiarii direcţi ai acestei politici educaţionale sunt elevii, dar sunt vizaţi ca beneficiari indirecţi şi părinţii, personalul didactic, categoriile asociate, comunitatea, întreaga societate. Proiectul “STAND UP-Creşterea participării şi rolului societăţii civile în influenţarea şi îmbunătăţirea politicilor publice”, cod SMIS 2014+: 110423, este derulat pe o perioadă de 16 luni şi vizează atât conştientizarea în rândul publicului a efectelor negative ale bullying-ului în rândul copiilor şi adolescenţilor, cât şi dezvoltarea şi implementarea unor politici publice alternative pentru diminuarea acestui fenomen şi a consecinţelor acestuia”, se mai arată în comunicat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
