Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) atrage atenţia asupra consecinţelor lipsei unor medicamente din farmaciile din România, precum şi a dezinformării populaţiei cu privire la această situaţie. Asociaţia susţine că, dacă la începutul anului 2015 numărul medicamentelor înregistrate în România depăşea 6.000, până în prezent un sfert dintre medicamente au fost retrase oficial de producători, din 2016 şi până acum peste 600 de medicamente fiind retrase de pe piaţă, iar alte câteva sute au fost înregistrate cu notificare pentru retragere.
ADEM spune, într-un comunicat de presă transmis luni, că această situaţie gravă este urmare a deciziilor politice eronate ale autorităţilor privind politicile de preţuri la medicamente.
"Acest model economic a fost folosit ca instrument politic de factorii de decizie, indiferent de guvern, prin promovarea ideii că se urmareşte scăderea preţului la medicamente şi, deci, un acces mai facil al populaţiei la acestea. Însă, acest model de calcul nesustenabil a dus la decizia producătorilor de retragere de pe piaţa românească a sute de medicamente. Dacă la începutul lui 2015 numărul medicamentelor înregistrate în România depăşea 6.000, până în prezent, un sfert dintre medicamente au fost retrase oficial de producători. Numai din 2016 şi până acum, peste 600 de medicamente au fost retrase de pe piaţă iar alte câteva sute au fost înregistrate cu notificare pentru retragere", susţin reprezentanţii Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Potrivit acestora, în ultimele luni numărul notificărilor de retragere de pe piaţa românească a crescut considerabil, iar acest lucru va duce în perioada următoare la o criză fără precendent a medicamentelor, în special a celor pentru boli grave sau rare.
"Cum situaţia este puţin cunoscută de publicul larg, mai mulţi politicieni, cunoscând criza care va urma, precum şi rolul pe care l-au avut în aceasta, au lansat în spaţiul public ideea că responsabilitatea pentru criza actuală, pentru cele trecute şi pentru cele viitoare aparţine societăţilor care desfăşoară activităţi de comerţ intracomunitar cu medicamente. Nimic mai fals. Comerţul intracomunitar cu medicamente, denumit în spaţiul public export şi import paralel de medicamente, funcţionează după legi stricte, sub autoritatea legislaţiei Uniunii Europene, prin prevalarea principiului de asigurare a serviciului public conform OMS 269/2017. Comerţul intracomunitar cu medicamente contribuie la atenuarea deficitului creat de schemele de management al stocurilor aplicate de producători, prin satisfacerea cererii prin importuri. Astfel, niciun medicament nu este exportat atunci când stocurile din ţară sunt insuficiente. Medicamentele exportate prin activitatea denumită export paralel sunt cele care există în cantităţi suficiente pe termen scurt şi mediu în stocul distribuitorilor din ţară, o parte dintre acestea fiind în situaţia de suprastoc. De altfel, conform OMS 1345/2017, societăţile care realizează comerţ intracomunitar au obligaţia legală de raportare zilnică a stocurilor de medicamente", mai susţin reprezentanţii ADEM.
Ei adaugă că în ultimii 6 ani nivelul pieţei intracomunitare în acest segment a fost de peste 4,5 miliarde de euro în Uniunea Europeană, din care piaţa din România a reprezentat aproximativ 250-300 milioane EUR. În acest domeniu sunt angajate peste 10.000 de persoane la nivel comunitar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
