Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) precizează că acele cadavre ale oilor de pe nava eşuată în Portul Midia nu pot fi o sursă de contaminare cu spori ai bacteriei care provoacă antrax a apei mării sau a mediului din zona respectivă, explicând că animalele sunt vaccinate anual împotriva antraxului. Chiar şi în eventualitatea în care vreun animal ar fi fost bolnav, sporii acestei bacterii se răspândesc în condiţii de uscăciune, nu în apa mării, arată ANSVSA.
ANSVSA face precizări, într-un comunicat de presă transmis marţi, ca urmare a informaţiilor eronate apărute în spaţiul public referitoare la posibilitatea ca pe cadavrele oilor din nava eşuată să se dezvolte antrax care să prezinte o ameninţare pentru sănătatea publică.
"Aceste cadavre nu pot reprezenta o sursă de contaminare cu spori Bacillus anthracis a apei mării sau a mediului din zona respectivă. Pentru a fi acceptate la export, toate animalele de la bordul navei au fost certficate clinic sanătoase, în exploataţia de origine, de către un medic veterinar, starea de sănătate fiind confirmată la îmbarcare şi de către medicii veterinari oficiali, din Punctul de Ieşire pentru export, din portul Midia", explică ANSVSA.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Mai mult, arată sursa citată, având în vedere că originea animalelor este România, acestea sunt vaccinate anual împotriva antraxului (acţiune prevăzută în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora).
"Se exclude riscul apariţiei antraxului atâta timp cât în efectivul respectiv nu s-au înregistrat animale cu forme clinice de antrax şi animale moarte de antrax. În cazul ipotetic în care ar fi existat animale bolnave clinic de antrax şi care au murit din cauza antraxului, în cadavrele nedeschise, forma vegetativă a bacteriei Bacillus anthracis rezistă câteva zile, după care este distrusă de flora de putrefacţie", arată ANSVSA.
Potrivit sursei citate, condiţia ca forma vegetativă a bacteriei Bacillus anthracis (agentul patogen al antraxului) să se transforme în spori, care reprezintă forma de rezistenţă a bacteriei în natură şi respectiv, de contaminare a altor animale, a omului a mediului etc. este ca acele cadavre să se deschidă în interval de 2-3 zile pe sol, în condiţii de uscăciune astfel încât forma vegetativă să vină în contact cu oxigenul atmosferic şi să sporuleze.
"Chiar dacă rămân cadavre (presupuse ale unor animale bolnave de antrax) în apa mării, acestea nu prezintă un pericol de contaminare, deoarece în mediul respectiv nu există oxigenul atmosferic necesar sporulării, iar forma vegetativă este eliminată de flora de putrefacţie şi de mediul salin", mai spun reprezentanţii ANSVSA.
Ei precizează că antraxul sau cărbunele sau dalac este o boală infecţioasă produsă de Bacillus anthracis, boala este o zoonoză (boală comună omului şi animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine). Nişa ecologică a acestei bacterii este reprezentată de sol, motiv pentru care infecţia cu antrax este considerată "boală telurică’’.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
