Alpinistul Horia Colibăşanu a ajuns în tabăra de bază a muntelui Kangchenjunga, alături de coechipierii săi, Marius Gane şi Peter Hamor/ Cei trei vor încerca să urce pe cel de-al treilea vârf ca înălţime din lume

Horia Colibăşanu a declarat că urmează aclimatizarea.

 

"A fost greu şi pentru că am urcat cu 1.000 de metri mai sus faţă de unde eram aclimatizaţi. Am ajuns destul de obosiţi, s-a simţit altitudinea, dar am avut noroc că era tabăra pusă de bucătar. Suntem bine şi am dormit un pic azi noapte”, a transmis Horia Colibăşanu, joi, prin telefonul-satelit.  

 

În următoarele zile, cei trei alpinişti se vor aclimatiza şi apoi vor porni spre tabăra 1, pentru a începe expediţia, ca de obicei, fără oxigen suplimentar şi fără ajutor din partea şerpaşilor. După ce vor finaliza echiparea rutei, vor aştepta fereastra de vreme bună pentru ascensiune, preconizată la mijlocul lunii mai. 

 

Kangchenjunga, al treilea vârf ca înălţime de pe planetă (8.586 metri), reprezintă o provocare pentru alpinismul din România, fiind singurul munte de peste 8.000 de metri neatins de români. Horia Colibăşanu s-a întors pe Kangchenjunga la 10 ani de la prima încercare. În 2012, a renunţat la ascensiune cu 200 de metri înainte de vârf. 

 

Statistic, Kangchenjunga, aflat la graniţa dintre Nepal şi India, este al doilea cel mai periculos munte din lume. Datele din 2021 indicau o rată a mortalităţii de 29,1 %. A păstrat până astăzi reputaţia de “vârf neatins”. Din respect pentru credinţele localnicilor, niciun alpinist din primele două expediţii reuşite nu a pus piciorul pe cel mai înalt punct al muntelui sacru, oprindu-se cu câţiva metri înainte de cota maximă. 

 

Horia Colibăşanu a participat la 23 de expediţii internaţionale de-a lungul carierei, fiind românul cu cele mai mari performanţe în alpinismul de altitudine, cu opt “optmiari” urcaţi. Este în continuare singurul român care a ajuns pe K2, Annapurna şi Dhaulagiri, trei dintre cei mai periculoşi cinci munţi din lume. A fost distins cu medalia de aur pentru Merit Sportiv din partea guvernului Navarrei şi cu “Spirit of Mountaineering” (Piolets d’Or, 2009) din partea British Alpine Club, cel mai vechi club montan din lume. În 2017 a primit cea mai importantă distincţie pe care o poate acorda preşedintele României: Ordinul Naţional “Steaua României”, grad de Cavaler. 

 

Marius Gane are o experienţă de peste 30 de ani în alpinismul de mare altitudine. A făcut parte din prima expediţie integral românească pe Everest, în 2003. A realizat premiere româneşti pe mai multe trasee de mare dificultate precum vârful Denali (6194 metri, Alaska) pe ruta West Rib şi ascensiunea Nanga Parbat (8126 metri) pe faţa Rupal, considerat cel mai înalt versant din lume (4600 metri diferenţă de nivel). Din anul 1988 activează ca salvator montan, voluntar în echipa Serviciului Public Judeţean Salvamont Dâmboviţa.

Urmărește-ne și pe Google News