Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România susţine limitarea la două a numărului de mandate ale rectorilor

ANOSR a transmis, miercuri, printr-un comunicat de presă, că aceasta critică avizul negativ emis de Guvernul României cu privire la PL-x nr. 344/2022, care, în esenţă, propune limitarea numărului de mandate ale rectorilor la două mandate.

 

“Poziţia federaţiei cu privire la acest subiect a fost constant prezentă în spaţiul public încă de la adoptarea Legii nr. 1/2011 şi până la actualul proiect al Legii Învăţământului Superior, în sensul în care limitarea numărului de mandate este benefică pentru asigurarea unui climat universitar democratic, pentru a preveni orice abuz de putere în acest mediu şi pentru a ne asigura că interesul primordial al conducerilor vizează bunul mers al comunităţii, iar nu consolidarea poziţiei dominante. Considerăm că stabilirea la nivel de universitate a limitei privind numărul de mandate ale rectorului ar reprezenta un regres cu privire la implementarea viziunii democratice generale de schimbare a liderilor după perioade de timp clar definite, noţiune aplicabilă altor instituţii de interes public, la nivel naţional şi mondial”, se arată în comunicatul ANOSR.

 

Aceasta consideră că limitarea numărului de mandate prin lege nu ar încălca autonomia universitară. 

 

“Cu privire la punctul de vedere emis de Guvernul României, ANOSR nu susţine obligativitatea ca al doilea mandat să fie ocupat doar prin concurs şi se dezice de interpretarea conform căreia limitarea numărului de mandate prin lege ar încălca autonomia universitară, întrucât în proiectul actual al Legii Învăţământului Superior, numărul de mandate este stabilit prin <<Cartea>> (aşa cum o denumeşte Guvernul României) Universitară; argumentul nu este doar fals, ci şi absurd, deoarece acelaşi proiect menţionează faptul că numărul de mandate nu poate fi nelimitat (ceea ce ar fi o <<ingerinţă>> la fel de mare), însă evită concretizarea acestei prevederi la nivel central”, a mai transmis ANOSR. 

 

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România susţine că opt ani reprezintă o perioadă suficientă de timp pentru ca un rector să îşi pună în practică programul pentru care a fost ales. 

 

“O astfel de prevedere este esenţială pentru un climat universitar democratic, asigurând principiul eficienţei instituţionale –  opt ani reprezintă o perioadă timp suficientă pentru a pune în practică programul în baza căruia a fost acordat mandatul unui rector, fiind rezonabil ca, după această perioadă, să fie permisă ascensiunea unei noi echipe de conducere, cu noi viziuni, care să determine evoluţia universităţii. Menţinerea pentru o perioadă îndelungată a poziţiei de rector creează reţele nesănătoase de putere, prin care rectorul îşi poate menţine funcţia prin beneficii acordate în virtutea puterilor ridicate pe care le deţine în comunitatea universitară”, a explicat ANOSR. 

 

Sursa citată mai consideră că prioritatea legiuitorului ar trebui să fie îmbunătăţirea sistemului de învăţământ, nu permanentizarea unor persoane în poziţiile de conducere din universităţi. 

 

“În fine, dat fiind faptul că vorbim de o propunere de modificare a legislaţiei, este asertiv că nu putem discuta despre o încălcare a autonomiei universitare sub pretextul că acest proiect ar încălca un alt proiect de lege, ambele neavând, momentan, nicio valoare juridică, întrucât nu sunt intrate în vigoare.

 

ANOSR a susţinut, susţine şi va susţine revenirea la forma iniţială a Legii nr. 1/2011 – maximum două mandate şi maximum opt ani – şi se declară dezamăgită de eludarea tot mai frecventă a prevederilor legale prin artificii legislative, aşa cum este cel introdus prin OUG nr. 49/2014, conform căruia cele două mandate ale rectorilor trebuie să fie „succesive″ şi „complete″, întrucât prioritatea legiuitorului ar trebui să fie îmbunătăţirea sistemului de învăţământ, nu permanentizarea unor persoane în poziţiile de conducere din universităţi”, a mai precizat ANOSR.

Urmărește-ne și pe Google News