USR vine cu o serie de şapte propuneri pentru o Strategie Forestieră Naţională şi un nou Cod Silvic moderne

„România va putea avea peste 56.000 de hectare de noi păduri până în 2026 prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 730 milioane euro sunt prevăzuţi în PNRR pentru investiţii în reîmpăduriri şi plantări de păduri noi - inclusiv păduri urbane sau perdele forestiere. Aceste investiţii trebuiesc însoţite de o serie de reforme absolut necesare, iar cele mai importante sunt adoptarea Strategiei Forestiere Naţionale 2020-2030, cu termen de finalizare sfârşitul lunii septembrie, urmată, la mijlocul anului viitor, de adoptarea noului Cod Silvic”, arată un comunicat de presă al USR. 

Principalele propuneri ale USR pentru strategia forestieră şi modificarea Codului Silvic:

● Renunţarea la noţiunea de fond forestier national şi înlocuirea acesteia cu definiţia internaţională a pădurii, bazată pe caracterul obiectiv al existenţei vegetaţiei forestiere.
● Introducerea unor noi categorii de folosinţă a terenului care nu se supun regimului silvic (folosinţă agro-silvica) care să acopere situaţia prezentă a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional
● Acces liber în pădure în toate categoriile de folosinţă, Acesta trebuie asociat cu luarea de măsuri pentru asigurarea funcţiei sociale a pădurii, care în prezent este neglijată;
● Stimularea proprietarilor de teren să împădurească. O problemă care poate fi uşor anticipată şi care ar putea pune probleme investiţiilor din PNRR în împăduriri, mai ales zona de câmpie, este lipsa terenurilor pentru împădurire şi reticenţa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Durabile de a înverzi agricultura în scopul extinderii vegetaţiei forestiere pe terenurile agricole.
● Investiţii în mijloace moderne de măsurare a volumului masei lemnoase, care pot fi pe bază de imagini sau portaluri de scanare instalate la punct fix şi de dezvoltarea unui sistem de monitorizare video la care să aibă acces poliţia/jandameria şi gestionarul de pădure.
● Legalitatea masei lemnoase trebuie asigurată, aşa cum susţine WWF, la prima punere pe piaţă.
● Delimitarea mai clară a funcţiilor pădurii şi deci a regimului de gospodărire asociat: 1.     de protecţie a biodiversităţii; 2. de protecţie a solurilor, apelor şi combatere a efectelor schimbărilor climatice; 3.     cu funcţii sociale şi de asigurare de servicii culturale; 4.     cu funcţie principală de producţie.

„Prin PNRR, am asigurat peste 700 de milioane de euro pentru rîmpăduriri, pentru păduri noi. Avem nevoie urgentă de perdele forestiere mai ales în agricultură, pentru a combate seceta. Aceste perdele ajută enorm culturile, le-am avut dar le-am pierdut şi nimeni dintre politicienii care se bat acum din vorbe cu seceta nu a mişcat un deget pentru a le reface sau pentru a le planta. Le refacem prin PNRR. Dorinţa noastră este ca atât Noua Strategie cât şi noul Cod Silvic să conţină cât mai puţine prevederi birocratice care să dea sens funcţionarilor de prin birourile instituţiilor de stat. Vrem un Cod Silvic modern, în linie cu cele din Europa. Ne-am propus să contribuim la dezbaterile pe aceste subiecte cu o serie de propuneri care să ne ajute ca până în 2026 să avem peste 50.000 de hectare de pădure în plus, fără să mai fie nevoie ca Ministerul Agriculturii şi Ministerul Mediului să se certe cine dă terenul şi cine dă cu sapa ca să plantăm copaci”, a precizat Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR, conform sursei citate.

România (29,52%) este încă departe de media UE (43%) în ceea ce priveşte suprafaţa împădurită. Iar în ceea ce priveşte zonele împădurite de la câmpie, situaţia este mult mai îngrijorătoare: doar 5,28 % împădurire, potrivit cifrelor din Inventarul Forestier Naţional.