USR transmite că raportul anual prezentat luni de ICCJ nu a făcut decât să confirme degradarea actului de justiţie în ultimii 10 ani şi felul în care justiţia din România a uitat să facă dreptate. Prezentată în raportul pe 2023 ca fiind „provocarea numărul 1 a sistemului de justiţie”, încărcarea magistraţilor a fost rezolvată în unele cazuri cu ajutorul prescripţiei, cazuri celebre de corupţie fiind tărăgănate ani de zile până când faptele s-au prescris, spune formaţiunea.
Senatoarea USR Simona Spătaru, membră a Comisiei juridice din Senat şi care a participat la şedinţa de bilanţ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a remarcat că prezenţa preşedintelui interimar Ilie Bolojan la şedinţă nu a făcut ca întâlnirea să devină o adevărată analiză a activităţii magistraţilor, ci a fost un simplu exerciţiu în festivism şi declaraţii care nu spun nimic.
”Domnul Bolojan a încercat să nu pună degetul pe rană şi doar a cerut ca Justiţia să fie mai aproape de cetăţeni. Dreptatea nu se face însă prin prescriere. Dosarele trebuie să se închidă pe rechizitorii, cu soluţii din partea procurorilor şi nu prin prescriere. Prescriere înseamnă că cineva nu şi-a făcut treaba”, explică senatoarea USR Simona Spătaru.
Deputata USR Oana Murariu atrage atenţia că preşedintele Ilie Bolojan a vorbit la bilanţul ÎCCJ despre necesitatea unei exigenţe mult mai mari în evaluarea magistraţilor, în condiţiile în care judecătorii Curţii Supreme nu mai sunt DELOC evaluaţi potrivit noilor legi ale Justiţiei din 2022.
”În 2022, USR a propus amendamente care vizau şi evaluarea magistraţilor astfel încât aceasta să reflecte realitatea - cu consecinţe acolo unde există probleme mari, inclusiv - de ce nu? - eliberarea din magistratură în cazul a două calificative „insuficient” Aşa cum vă puteţi imagina, s-au respins, inclusiv prin votul colegilor domnului Bolojan”, spune deputata USR Oana Murariu.
La rândul său, deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, arată că numai în acest început de an ÎCCJ a dat două hotărâri care avantajează inculpaţii: în cazul cămătarilor şi în cazul infracţiunii de luare şi dare de mită, stabilind că termenul pentru prescripţie se calculează de la momentul cererii, ceea ce înseamnă că prescripţia poate interveni mai repede, niciuna dintre ele nefiind de natură să crească încrederea în justiţie.
”Este revoltător câtă ipocrizie instituţională se ascunde în spatele acestor bilanţuri. ICCJ, alături de marile parchete, mimează eficienţa şi reformarea, dar adevărul este că degradarea justiţiei s-a produs tocmai din interior, cu sprijinul unor magistraţi care au format o reţea antireformistă profund nocivă. Totul s-a întâmplat sub oblăduirea lui Klaus Iohannis, un personaj care şi-a pus mandatul în slujba celor mai dubioase cercuri de putere. Iar acum, acelaşi Sistem ne propune, cu acelaşi cinism, un nou exponent al găştii GRIVCO – Crin Antonescu – un Iohannis mai volubil, dar la fel de loial intereselor care au distrus încrederea oamenilor în justiţie. În acest context, rolul viitorului preşedinte devine esenţial. Avem nevoie de un lider care nu este tributar sistemului corupt, de cineva care să pună din nou în centrul actului de justiţie ideea de echitate şi demnitate. Un preşedinte slab sau compromis va adânci căderea în mocirlă”, spune Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei.
Soluţiile propuse de USR pentru creşterea eficienţei actului de justiţie şi susţinute de Elena Lasconi sunt: scoaterea la concurs a tuturor posturilor vacante de procurori, judecători, dar şi grefieri, audieri publice pentru numirile de judecători la CCR, care vor trebui să nu fi fost membri de partid anterior.
”Mai mult, dacă va ajunge la Cotroceni, Elena Lasconi va cere partidelor, pe lângă propunerea de prim-ministru, şi un nume pentru ministrul Justiţiei”, mai spune USR.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina Corbu, a afirmat că anul trecut, pe rolul Curţii s-au aflat 20.788 de cauze, iar dintre acestea doar 6251 au rămas nesoluţionate până la sfârşitul lui 2024. Ea a precizat că deşi numărul cazurilor nou intrate este în creştere, volumul de activitate a continuat tendinţa de scădere ca urmare a diminuării stocului de dosare, care este mai mic cu aproape 30% faţă de 2019. De asemenea, Corina Corbu a precizat că aproximativ 91% din cauzele aflate pe rolul secţiei penale au fost soluţionate într-un interval de sub patru luni, în timp ce numai 0,67% dintre acestea au depăşit un an de la înregistrare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
