Comitetul Politic USR şi Consiliul Naţional PLUS au definitivat, marţi seară, propunerile de miniştri pentru Cabinetul Cîţu. Dan Barna va ocupa unul dintre cele două posturi de vicepremier, cel de-al doilea revenind lui Kelemen Hunor. Ministerele care revin USR PLUS în urma negocierilor din cadrul coaliţiei vor fi ocupate de Cătălin Drulă (Ministerul Transporturilor), Claudiu Năsui (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului), Stelian Ion (Ministerul Justiţiei), Cristian Ghinea (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene), Vlad Voiculescu (Ministerul Sănătăţii) şi Ciprian Teleman (Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării). De asemenea, Alianţa a anunţat principalele proiecte pe care le-a inclus în Programul de guvernare, multe dintre ele având legătură cu digitalizarea administraţiei. Fără penali în funcţii publice, zeră taxe pe salariul minim şi alegerea primarilor în două tururi de scrutin, alte puncte importante susţinute de Alianţa USRPLUS.
Lista anunţată de Alianţa USR PLUS este deschisă de Dan Barna.
Dan Barna este copreşedintele USR PLUS şi deputat de Sibiu la al doilea mandat. În legislatura 2016-2020, Dan Barna a fost vicepreşedinte al comisiei de politică externă şi membru în comisia de afaceri europene din Camera Deputaţilor. În calitate de preşedinte USR a coordonat proiectul Fără Penali, care a reuşit să strângă peste un milion de semnături pentru schimbarea Constituţiei. Cu o experienţă vastă ca expert în finanţări europene înainte de a intra în politică, Dan Barna a făcut parte din guvernul tehnocrat în 2016 şi a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.
Cătălin Drulă este deputat de Timiş la al doilea mandat. În legislatura 2016-2020 a fost membru în Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Drulă este de profesie inginer software, a studiat în Canada, la University of Toronto, iar după ce a terminat facultatea, a revenit în ţară şi a lucrat pentru diverse proiecte antreprenoriale în domeniul IT. Este unul dintre fondatorii Asociaţiei Pro Infrastructură, care realizează filmări aeriene ale şantierelor de construcţii şi monitorizează progresul lor.
Claudiu Năsui este deputat de Bucureşti la al doilea mandat. În primul mandat de deputat a fost membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi a promovat mai multe legi pentru debirocratizare. În 2016, Claudiu a fost consilier al ministrului Finanţelor în guvernul condus de Dacian Cioloş, având experienţă în consultanţă financiară şi în sectorul bancar. Năsui a absolvit Facultatea de finanţe a Universităţii Paris-Dauphine şi a terminat un Master la universitatea Bocconi, în Italia, tot în domeniul finanţelor. Este fondator al platformei Open Budget, o platformă de transparenţă bugetară.
Stelian Ion este deputat de Constanţa la al doilea mandat. În legislatura 2016-2020 a fost membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, dar şi membru în Comisia specială în care s-au dezbătut legile justiţiei şi codurile penale şi s-a opus modificărilor propuse de PSD. Stelian Ion a contribuit la redactarea textului care a stat la baza proiectului Fără penali în funcţii publice. A redactat şi iniţiat mai multe propuneri legislative de corectare a legilor justiţiei, dar şi proiectul de înfiinţare a DNA-ului pădurilor.
Cristian Ghinea, europarlamentar din 2019, este vicepreşedinte al Comisiei de Dezvoltare Regională (REGI), membru în Comisia de Control Bugetat şi Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. În 2016 a fost ales deputat de Bucureşti, după mandatul ca Ministru al Fondurilor Europene în guvernul tehnocrat, perioadă în care a transparentizat contractele cu fonduri europene ale României, o premieră pentru ţara noastră.
Vlad Voiculescu a fost ministrul Sănătăţii în Guvernul Cioloş între mai 2016 şi ianuarie 2017, numele său fiind legat de proiecte precum mecanismul electronic de feedback al pacientului, platforma de raportare a lipsei medicamentelor, iniţiative pentru depolitizarea managementului de spital şi demararea pregătirii proiectelor spitalelor regionale. Este economist, absolvent al Vienna University of Economics and Business Administration, cu peste 10 ani experienţă internaţională în companii de top. Vlad Voiculescu este, de asemenea, iniţiatorul unor proiecte non-profit, precum Reţeaua, MagiCAMP, MagicHOME şi altele. Voiculescu este unul dintre iniţiatorii mişcării politice care a demarat în 2017 cu Platforma România 100, devenind mai târziu PLUS şi mai apoi USR PLUS. În prezent, el este copreşedinte al USR PLUS Bucureşti şi membru al Biroului Naţional PLUS. El a fost ales consilier general la alegerile locale, rnunţând la mandat.
Ciprian Teleman şi-a început activitatea profesională ca cercetător ştiinţific la Institutul Geologic al României, unde a lucrat opt ani, urmând apoi o carieră în domeniul consultanţei de management şi al antreprenoriatului. În ultimii 15 ani a lucrat cu peste 400 de companii antreprenoriale româneşti sau multinaţionale pentru creşterea nivelului de performanţă a echipelor şi implementarea unor sisteme moderne de definire şi măsurare a performanţei. În prezent, este preşedintele PLUS Ilfov.
USR PLUS a transmis, de asemenea, şi angajamentele Alianţei care au fost incluse în programul de guvernare al coaliţiei:
Fără Penali în funcţii publice: Imediat ce condiţiile sanitare vor permite, Parlamentul va declanşa referendumul Fără Penali în Funcţii Publice, unul dintre cele mai importante angajamente al USR PLUS.
Să nu mori cu dreptatea în mână: Toate angajamentele din capitolul justiţie al USR PLUS se vor regăsi în programul de guvernare al coaliţiei: desfiinţarea Secţiei speciale, schimbarea modului de numire al procurorilor şefi cu avizul conform al CSM, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, asigurarea de resurse pentru DNA şi DIICOT, informatizarea sistemului de justiţiei.
Transparenţă totală: Publicarea online şi accesul cetăţenilor la toate cheltuielile publice, contractele de achiziţii publice şi la toate informaţiile relevante privind instituţiile statului, de la Guvern până la primării.
Tăierea pensiilor speciale ale aleşilor: Încă din prima şedinţă a noului Guvern vor fi prorogate pensiile speciale pentru primari iar la începutul anului viitor vor fi desfiinţate pensiile pentru parlamentari. De asemenea, se va demara un proces prin care Parlamentul va identifica şi propune legislaţie unitară pentru rezolvarea inechităţilor din întreg sistemul de pensii.
Lupta cu tăierile ilegale de lemn: Coaliţia de guvernare a fost de acord cu nevoia de a obţine rezultate mai bune în lupta împotriva infracţionalităţii de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri. Astfel a fost agreata ori înfiinţarea unei structuri specializate în cadrul Parchetului General care să investigheze acest tip de infracţiuni, fie crearea unor structuri specializate în cadrul parchetelor.
Cetăţenie digitală: Crearea infrastructurii necesare pentru ca cetăţenii să nu mai plimbe hârtii între instituţii, ci informaţiile să circule electronic, sigur, rapid şi uşor de urmărit. Construirea „autostrăzilor digitale” între instituţiile statului care au baze de date, astfel încât acestea să comunice eficient între ele.
Fondul de finanţare pentru o infrastructură sanitară modernă: Audităm întreaga infrastructură sanitară şi investim pentru a asigura standarde de siguranţă pentru toate spitalele din ţară. Demarăm procedurile pentru construcţia spitalelor regionale şi a altor proiecte de investiţii din fonduri naţionale şi europene.
Acces garantat la medicamente esenţiale: Garantarea accesului românilor, în regim 100% compensat, la medicamentele esenţiale de pe lista Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Medic şi pacient, la un click distanţă: Dezvoltăm soluţii digitalizate şi de telemedicină prin care să debirocratizăm practica medicală şi să apropiem medicul de pacient.
Şcoala de la 8 la 5, masă caldă şi şcoală după şcoală: Generalizarea programelor afterschool în unităţile de învăţământ de stat şi creşterea calităţii serviciilor oferite; Oferirea pachetelor de servicii integrate pentru elevii cu risc crescut de abandon şcolar şi celor cu cerinţe educaţionale speciale: servicii de consiliere, cazare, servicii de masă, servicii medicale, servicii educaţionale de sprijin, servicii sociale, acces la echipamente şi resurse educaţionale specifice pentru cei cu nevoi educaţionale speciale sau cu diverse forme de dizabilitate, etc.
Alte programe incluse de USR PLUS în programul de guvernare vizează sprijin pentru şcoala online; bani europeni investiţi în industrii ale viitorului, susţinerea fermierilor mici şi mijlocii, internet pentru toți, dar şi un viitor pentru cultura independentă
Alte obietive importante ale USR PLUS:
Sate cu arhitectură tradiţională protejată şi pusă în valoare: Sprijin financiar pentru cei care cumpară case părăsite la ţară pentru a le restaura şi pune in valoare, fie pentru locuit, fie pentru a le introduce în circuitul turistic, mai ales în zone rurale recunoscute pentru tradiţia arhitecturală specifică.
Democraţie şi presă liberă în Republica Moldova: Crearea unui Fond pentru Democraţie în Republica Moldova care să sprijine dezvoltarea societăţii civile şi a presei libere.
Zero taxe pe salariul minim: Coaliţia a decis elaborarea unui studiu de impact în 2021 şi pilotarea în 2022 pe un sector al economiei a măsurii Zero taxe pe salariul minim din programul USR PLUS.4
Reforma electorală: Revenirea la alegerea primarilor în două tururi este un deziderat important al USR PLUS şi va fi realizat printr-un protocol de colaborare parlamentară cu PNL, care va include şi alte reforme electorale
Obiective finanţabile din PNRR
”Viitorul guvern va renegocia Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi priorităţile propuse de PNL, USR PLUS şi UDMR sunt specificate în programul de guvernare. Ministerul Fondurilor Europene va fi reorganizat, redenumit Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene si va fi orientat spre simplicare, impact real şi lucrul la portofoliul de proiecte”, a transmis USR PLUS.
Programele naționale „Fiecare copil la grădiniță” şi „Școală pentru toți (II)”
Creşterea numărului de copii din medii sărace care merg la grădiniţă, prin dezvoltarea şi extinderea programului „Fiecare Copil în Grădiniţă”. Reducerea abandonului şcolar prin extinderea programului „Şcoală pentru Toţi”, de la 500 la 1.200 de şcoli vulnerabile.
Combaterea sărăciei energetice
Implementarea de proiecte şi programe finanţate cu fonduri europene, care să asigure accesul tuturor românilor la energie.
Protecţie socială şi muncă legală în domeniul serviciilor
Crearea unui cadru legal simplificat în domeniul serviciilor, prin acordarea unei forme simplificate de plată (vouchere) pentru lucrătorii sezonieri, zilieri, personalul de menaj şi îngrijire. Aceste categorii vor dobândi beneficii sociale (pensie, asigurare de sănătate) şi în acelasi timp se va lărgi baza de colectare a contribuţiilor şi impozitelor.
Un loc de muncă: cea mai bună protecție socială (VMI)
Implementarea legii Venitului Minim de Incluziune care stimulează căutarea locurilor de muncă pentru că persoanele care primesc asistenţă socială nu mai trebuie să aleagă între un loc de muncă şi păstrarea ajutorului social.
CRESC - Corpul Român de Solidaritate și Cooperare: Crearea unui sistem integrat de servicii pentru: oamenii care care doresc să se implice în activităţi cu impact în comunitate, organizaţii care lucrează cu aceştia şi comunităţile beneficiare. Iniţiativă a Corpul Român de Solidaritate şi Cooperare (CRESC).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
