UPDATE - Ziua Mondială a Bicicletei: Nicuşor Dan şi ministrul Mediului, pe bicicletă în zona Parcului Herăstrău / Klaus Iohannis a ajuns pe bicicletă la eveniment: Sunt prea puţine piste pentru biciclişti şi împarţi banda cu şoferi nemulţumiţi - VIDEO

Primarul general, Nicuşor Dan, şi ministrul Mediului, Tanczos Barna, participă, joi, la un eveniment pentru a marca Ziua Mondială a Bicicletei. Cei doi au mers pe bicicletă, în zona Parcului Herăstrău,. La eveniment a ajuns şi preşedintele Klaus Iohannis, tot pe bicicletă. Acesta a explicat că este un adept al mersului pe bicictetă şi încurajează această activitate. Iohannis a afirmat că oraşele sunt, însă, mari parcări, pline de ambuteiaje, de aceea nu prea mulţi fac efortul de a merge pe bicicletă.

Primarul general, Nicuşor Dan, şi ministrul Mediului, Tanczos Barna,  au ajuns primii la eveniment şi au pedalat pe biciclete prin parc.

”Pistele de biciclete trebuie făcute pe zeci sau sute de kilometri. Pentru asta trebuie să eliberăm oraşul de maşinile parcate şi asta vine prin strategia de parcare. Deci, mai întâi strategia de parcare şi apoi piste de biciclete”, a declarat Nicuşor Dan.

Acesta a explicat că pistele vor fi gata până la sfârşitul mandatului.

”Sunt 15-20 de kilometri de piste de biciclete acum în Bucureşti. Chiar dacă am vrea în momentul de faţă să facem nişte piste de biciclete nu am avea unde pentru că sunt maşini parcate peste tot, pe prima bandă şi atunci primul lucru este găsim prin strategia de parcare soluţii alternative pentru a muta maşinile de pe prima bandă pentru a avea spaţiu considerabil. E inutil să ai pistă de biciclete care nu e conectată cu altele şi care să nu îţi permită să te duci de acasă la serviciu cu maşina”, a declarat Nicuşor Dan.

La eveniment a ajuns şi preşedintele Klaus Iohannis, tot pe bicicletă. Acesta a explicat că este adeptul mersului pe bicicletă în oraş.

”Este ziua bicicletei şi în mod natural am venit aici pe bicicletă. Cred că este o zi foarte potriviă pentru a pomova şi noi politicienii mersul pe bicicletă. Este evident şi cred că toată lumea ştie mersul pe bicicletă este plăcut, sănătos, te scuteşte de ambuteiajele din trafic (...) De ce nu merge mai multă lume cu bicicleta. Dacă mergeţi, veţi vedea de ce puţini fac acest efort. Sunt prea puţine piste pentru biciclişti şi împarţi banda cu şoferi nemulţumiţi şi dau de piste făcute aparent pentur biciclişti, dar se merge foarte greu pe ele. Sunt chestiuni uşor de remediat dacă vrem să promovăm mersul pe bicicletă în oraşele noastre”, a declarat şeful statului.

Acesta a explicat că este la îndemâna oricui mersul pe jos, pe trotinetă.

”Această discuţie pro-auto sau pro-bicicletă e peste tot în lume. Oraşele noastre au fost construite în ultima sută de ani pentru automobil. Totul este pregătit şi făcut pentru transportul auto. Dar trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor. Nu toată lumea vrea să meargă cu maşina. Pentru asta din păcate nu este suficient să ne întâlnim să vorbim ce frumos este să mergem cu bicicleta. Trebuie să şi facem ceva. E nevoie de planuri, strategii şi e nevoie să le punem în practică”, a mai declarat şeful statului.

Acesta a explucat că, la nivel naţional, putem face o strategie, putem face rost de bani.

”Sunt bani mulţi în PNRR pentru a încuraja tran sportul nepoluant, însă punerea în practică revine autorităţilor locale. Care nu trebuie doar încurajate, ci ajutate şi sfătuite, iar atunci lucrurile se vor schimba radical. Nu mă gândesc numai la primării, în acelaşi fel şi consiliile judeţene. Bicicliştii nu au nevoie de 2 kilometri de pistă, ci 200 de kilometri de pistă, legături între localităţi”, a mai declarat şeful statului.

Acesta a explicat că mersul pe bicicletă este sănătos şi recomandat.

”Mersul pe bicicletă e una dintre cele mai sănătoase abordări ale vieţii cotidiene. E bucurie şi libertate şi, deloc întâmplător, una dintre cele mai simple şi mai eficiente căi de a ne purta prietenos cu Pământul. Sub presiunea schimbărilor generate de perioada de restricţii şi pandemie, liderii UE au convenit asupra unui pachet cuprinzător care să contribuie la reconstrucţia economiei UE. Tranziţia verde şi durabilitatea reprezintă pietrele de temelie ale planului de redresare şi corespund angajamentului liderilor UE de a construi o economie şi o societate cu un nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050”, au transmis organizatorii evenimentului. 

Potrivit acestora, pentru a se atinge obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050, sectorul transporturilor trebuie să îşi reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră – 90% până în 2050 – asigurând în acelaşi timp soluţii accesibile şi sănătoase pentru cetăţeni. Aceasta decarbonizare accelerată nu poate fi atinsă fără integrarea mobilităţii active în mix-ul de transport, alături de transportul individual motorizat şi transportul public.

”Studiile europene arată că, dacă oamenii ar face o trecere masivă de la maşini la biciclete, până în 2050 s-ar economisi 24 de trilioane de dolari, iar emisiile de CO2 provenite din transportul urban de pasageri s-ar reduce cu 11%”, au mai transmis aceştia. 

Conform unui studiu realizat de Federaţia Europeană a Cicliştilor (ECF), ciclismul creează beneficii de cel puţin 150 de miliarde de euro în fiecare an în Uniunea Europeană. Aceste beneficiile apar nu doar în domenii specifice, izolate, cum ar fi transporturile sau politica de mediu, ci şi în multe altele, cum ar fi politica industrială, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi politica socială.

La nivel mondial sunt în jur de 2 miliarde de biciclete, iar estimările vorbesc despre 5 miliarde prin 2050, după cum spune World Bank blogs. Acest lucru înseamnă că mai mult de jumătate din populaţia planetei ştie să meargă pe bicicletă.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.