Curtea Constituţională a făcut publică, luni serară, hotărârea privind respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă la Preşedinţie, arătând că înregistrarea acestei candidaturi încalcă unele condiţii de eligibilitate, cu referire la ”valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politicomilitară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO”. ”Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”, susţine Curtea. Diana Şoşoacă a criticat, luni seară, hotărârea Curţii Constituţionale privind respingerea candidaturii sale la Cotroceni, numindu-i pe judecătorii CCR ”trădători”, ”stalinişti şi nazişti”. ”Prin această motivare penibilă, nazistă, stalinistă, aţi facut din mine erou naţional martir”, a susţinut ea, adăugând că judecătorii CCR s-au antepronunţat privind un eventual comportament al său ca preşedinte. Ea a afirmat că îi va da în judecată pe membrii CCR.
”Curtea reţine, raportat la actele şi faptele descrise de contestatori şi reţinute la paragrafele 7-14 şi 22 ale prezentei hotărâri, că înregistrarea candidaturii doamnei Diana Iovanovici Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 încalcă condiţiile de eligibilitate prevăzute de dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 şi 149, cu referire la valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politicomilitară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO. Astfel, Curtea va admite contestaţiile formulate şi va anula Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024”, se arată în
document.
Totodată, potrivit CCR, ”dreptul de a fi ales este un drept fundamental de natură politică, reprezintă o condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor. Dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituţiei”.
”Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. Examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de Curtea Constituţională. Ar fi inadmisibil şi contrar naturii procesului democratic ca ab initio candidatul să nu îndeplinească aceste condiţii şi totuşi să participe la alegeri, iar dacă le va câştiga să depună un jurământ de credinţă formal”, argumentează Curtea Constituţională.
De asemenea, CCR menţionează că ”este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale”.
”Regulile democratice se aplică tuturor cetăţenilor, indiferent de calitatea lor în stat şi de opţiunile politice, neputând fi tolerate manifestările şi derapajele anarhice în spaţiul public. O astfel de conduită aduce în discuţie problema folosirii instituţiilor şi procedurilor constituţionale în scopul negării în final a exigenţelor, principiilor şi valorilor reglementate constituţional. Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, adaugă CCR.
Curtea reţine că persoanele care candidează pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de Constituţie şi Legea nr.370/2004.
”Condiţiile generale de natură constituţională se referă la valorile şi principiile constituţionale ca parte intrinsecă a democraţiei constituţionale. Democraţia reprezintă un element fundamental al ordinii constituţionale naţionale şi al patrimoniul constituţional european, iar dreptul la alegeri libere este unanim apreciat ca fiind expresia cea mai profundă a organizării unei societăţi cu adevărat democratice (a se vedea şi Decizia nr.242 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.504 din 12 iunie 2020, paragraful 105), fiind esenţial pentru sistemul democratic.
Dreptul de a vota şi dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea şi pentru menţinerea fundamentelor unei democraţii autentice şi efective, guvernate de preeminenţa dreptului (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 17 mai 2016, pronunţată în Cauza Karácsony şi alţii împotriva Ungariei, paragraful 141) şi sunt garantate prin Constituţie. Astfel, Curtea reţine că dreptul de a fi ales este un drept fundamental de natură politică, reprezintă o condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor. Dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituţiei (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în cauza Labita împotriva Italiei, paragraful 201 sau Hotărârea din 6 decembrie 2022, pronunţată în cauza Kalda (2) împotriva Estoniei, paragraful 39). Totodată, Curtea observă că dreptul de a fi ales poate fi supus unor limitări şi condiţionări mai puternice comparativ cu cele impuse dreptului la vot (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 30 iunie 2009, pronunţată în Cauza Etxeberria şi alţii împotriva Spaniei, paragraful 50, sau Hotărârea din 30 mai 2017, pronunţată în cauza Daydov şi alţii împotriva Rusiei, paragraful 286)”, mai arată CCR.
La şedinţa în care s-a decis respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă au fost prezenţi Marian Enache - preşedinte CCR şi judecătorii Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dimitrie-Bogdan Licu, Laura-Iuliana Scântei, Gheorghe Stan, Varga Attila. Scântei a formulat opinie separată.
De la şedinţă au lipsit Livia Stanciu şi Elena Simina Tănăsescu, ambele numite de preşedintele Iohannis.
Ce au reproşat cei doi contestatari ai candidaturii Dianei Şoşoacă pentru Cotroceni
Amalia Bellantoni a reproşat:
- semnături care sunt prezentate ca aparţinând unor persoane diferite conţin elemente de similitudine evidentă, iar unele dintre acestea sunt fotocopii
- prezenţa la Ambasada Rusiei şi afirmaţia ”România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democraţie decât în România de o mie de ori. Şi în China e democraţie!”
- scandalul privind agresarea şi lipsirea de libertate a unor jurnalişti Rai Uno
- în pandemie, Diana Şoşoacă a incitat în mod public populaţia la revoltă într-o manieră nedemnă de un candidat la alegerile prezidenţiale
- a proferat ameninţări la siguranţa naţională a statului român, sugerând că poate furniza informaţii de natură să destabilizeze NATO şi Uniunea Europeană. Mai mult, aceasta a contribuit la diseminarea propagandei ruse prin discreditarea NATO
- Şoşoacă a oferit interviuri unor publicaţii ruseşti în care a promovat aceleaşi mesaje propagandistice cu cele ale Rusiei şi a denigrat NATO şi Uniunea Europeană, insistând pe ”neutralitatea” României şi necesitatea ca ţara noastră anexeze teritorii în prezent ucrainene
- în primul său discurs din Parlamentul European, Diana Şoşoacă a abordat din nou teme antioccidentale şi proruse, mergând într-atât de departe încât să proclame necesitatea neutralităţii României
- comportamentul agresiv fizic şi verbal al Dianei Şoşoacă este îndeobşte cunoscut, aceasta nesfiindu-se să profereze ameninţări cu moartea la adresa persoanelor cu care discută
- Şoşoacă dă dovadă de dispreţ faţă de lege în mod constant, crezându-se mai presus de aceasta, un exemplu în acest sens fiind şi momentul când a rămas fără permis de conducere, fiind amendată după ce a fost depistată conducând cu 110 km/oră
- a încercat, prin utilizarea abuzivă a demnităţilor pe care le-a avut/le are, să exercite suveranitatea în nume propriu
Mihai Gheoghe Ursa a afirmat în contestaţie:
- Diana Şoşoacă este candidatul unui partid care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin
alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile Constituţiei
- a anexat o listă cu exemple ale comportamentului ”antidemocratic” al candidatei, menţionând, printre altele, ”prietenia” acesteia cu Rusia, precum şi atitudinile şi comportamentele antisemite şi legionare
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
