UPDATE - Cristian Ghinea publică PNRR: Piesa de rezistenţă a programului pe care îl propunem pentru români şi România sunt reformele

”Să ne imaginăm România anului 2026: verde, digitală, cu transport curat, cu şcoli moderne, cu medicină performantă. Şi acesta e doar începutul. 

 

Prin oportunităţile de redresare şi rezilienţă ale Uniunii Europene, din instrumentul „UrmătoareaGeneraţieUE” (NextGenerationEU), România a conturat planul său de reforme şi modernizare pentru cele 29,2 miliarde euro. Dar nu este doar un plan. În documentul pe care-l lansăm se află de fapt desenat chipul României pe care ne-o dorim şi pe care abia acum, după zeci de ani, o putem crea.

 

Piesa de rezistenţă a programului pe care îl propunem pentru români şi România sunt reformele, o serie de transformări esenţiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate şi de care politicienilor mereu le-a fost teamă. Este momentul să ţinen pasul cu Europa modernă, să declanşăm aceste transformări.

 

Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut şi pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 - 12,4 miliarde lei în 2026. Soluţii există, dar refuzăm să avem un dialog onest cu românii şi nu facem decât să accentuăm dezechilibrele pe seama viitorului copiilor noştri.

 

Trebuie să avem curajul să le spunem părinţilor noştri că ceva trebuie să se schimbe.

 

Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) înseamnă soluţii de redresare treptate, responsabile, astfel încât investiţiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului şcolar şi toate celelalte, astfel încât toate aceste investiţii să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate. Creşterea pensiilor părinţilor noştri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor creşte predictibil conform unei formule bazate pe creşterea economică. Vom reajusta pensiile speciale şi măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptăţile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari.

 

Va fi introdus venitul minim de incluziune care va descuraja inactivitatea şi va încuraja oamenii să îşi găsească un loc de muncă. Salarizarea în sistemul bugetar va cunoaşte o transformare esenţială, vom introduce un concurs de intrare în funcţia publică pe bază meritocratică, aşa cum este de exemplu la Comisia Europeană, astfel încât cei mai buni dintre noi să ajungă în serviciul public şi statul român să fie un loc pentru care este o mândrie să munceşti.

 

Va fi adevărata revoluţie în administraţia publică

 

Vom reforma şi vom depolitiza companiile de stat. Sunt esenţiale şi reformele în justiţie, prin PNRR ne angajăm să revigorăm lupta anti-corupţie şi o mai bună gestionare a resurselor umane din sistem.

 

Marile investiţii din sistemul de transport, pe care le voi detalia în cele ce urmează, vor fi susţinute şi de reforma sistemului de taxare - taxare verde, un nou sistem de taxare a drumurilor şi promovarea transportului cu zero emisii de carbon.

 

Vreau să vă imaginaţi România anului 2026, atunci când reformele şi investiţiile din PNRR vor fi duse la bun sfârşit.

 

Va fi o Românie verde, de culoarea pădurilor.

 

O Românie în care pentru prima dată 88.000 de gospodării care până acum au fost neglijate de la investiţii, pentru că erau în localităţi prea mici, au apă curentă şi canalizare cu ajutorul unui program naţional dedicat. Vor exista şi 1.630 km noi reţele de apă construite şi 2.470 de reţele noi de canalizare. Tot pentru prima dată, avem cadastrul apelor şi ştim cum să ne gestionăm astfel cea mai valoroasă resursă de pe planetă.

 

Ce am reuşit, şi sunt foarte mândru de asta este, să includem în PNRR cel mai mare program de împădurire.

 

Prin PNRR combatem tăierile ilegale de păduri şi toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată şi va munci pentru menţinerea pădurilor României. Plantăm 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program naţional de acest fel. Vom avea perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 de hectare, şi refacem perdelele forestiere care existau în interbelic şi au fost tăiate de comunişti. Mai refacem canalele din Delta Dunării şi instaurăm noi arii protejate, inclusiv în oraşe: creăm reţeaua ariilor protejate din oraşe.

 

Vom implementa garanţia pentru ambalaje, astfel încât să nu ne mai fie ruşine cu plasticul care e peste tot pe lângă drumuri, prin păduri şi prin râuri.

 

Vom avea peste tot senzori de măsurare a calităţii aerului. Primul pas în a rezolva o problemă este să recunoşti că o ai. Statul român nu a vrut până acum să măsoare calitatea aerului, crezând că noi, cetăţenii, nu ne vom da seama. Am avut fonduri europene pentru aparatură de măsurare a poluării din aer şi nu au fost folosite. Această ipocrizie încetează prin PNRR: vom umple România de aparatură de măsurare a aerului; astfel încât copiii noştri să poată să respire. Vom avea 553 de kituri de măsurare în timp real a poluării din aer. Şi nu doar că vom şti care e calitatea aerului, dar prin PNRR Garda de Mediu va fi înzestrată cu aparatură de intervenţie astfel încât legea şi standardele de mediu să fie aplicate.

 

Va fi o Românie cu transport modern

 

În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 şi A8, este contribuţia noastră la datoria istorică faţă de români privind construcţia de autostrăzi. Şi pentru că suntem pe drumul spre viitor, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de staţii electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom ajunge să avem câteva mii de staţii de încărcare electrică. Vă voi invita să călătoriţi şi pe cale ferată modernizată, pe 311 km şi pe noile magistrale de metrou de 12,7 km, în Bucureşti şi Cluj Napoca.

 

Imaginaţi-vă o Românie care experimentează tehnologia pe hidrogen şi alege ca program pilot să introducă trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificată. Să vedem apoi rezultatele: dacă va fi mai ieftin şi funcţional, aceasta poate fi strategia României de a arde o etapă în dezvoltarea sectorului, adică să nu mai electrificăm căile ferate vechi, ci le dotăm cu trenuri pe hidrogen. Prin PNRR vom intra cu Hidroelectrica într-un proiect pan-european de dezvoltare a tehnologiei pe hidrogen, astfel ca să fim parte din revoluţia acestei tehnologii pe care o declanşează Comisia Europeană.

 

Va fi o Românie cu clădiri refăcute şi cu energie curată

 

Prin componenta „Valul Renovării” România va avea 2.000 de clădiri publice, rezidenţiale şi de patrimoniu istoric renovate şi 1.500 de blocuri renovate, precum şi un registru naţional al clădirilor.

 

Va fi o Românie antreprenorială şi digitală

 

Vă voi invita să ne bucurăm de tehnologie în relaţia cu autorităţile publice, în sfârşit la adevăratul său potenţial. Pentru prima oară, în România anului 2026, toate instituţiile publice vor fi legate într-un cloud Guvernamental, 30.000 de funcţionari publici vor avea competenţe digitale şi 65 de instituţii au securitate cibernetică sporită. O Românie în care din bani europeni finanţăm cartea de identitate electronică pentru 8,5 milioane de oameni.

 

Educaţia va fi digitalizată, iar bibliotecile nu mai decad, ci sunt transformate în hub-uri de învăţare şi dezvoltare pentru copii şi adulţi.

De asemenea, în România anului 2026 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va fi o instituţie eficientă, care aduce mai mulţi bani la bugetul de stat fără a creşte taxele, ci datorită conformării voluntare. Pur şi simplu nu vor mai exista motive de a „fenta” fiscul şi fentarea fiscului va fi atât de complicată, încât aceia care o practică, vor renunţa la ea.

 

Sunt sigur, vom avea o Românie cu debirocratizare puternică pentru mediul de afaceri (de exemplu: Reformarea modului de aplicare a testului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)IMM şi transparentizarea procesului de legislativ, Simplificarea procedurilor de înfiinţare/de ieşire de pe piaţă a firmelor, de constituire şi funcţionare a punctelor de lucru, Reformarea licenţelor/ autorizaţiilor/ certificatelor privind afacerile din România). De asemenea, este alocată finanţării companiilor o sumă record: 2,2 miliarde de euro, prin instrumente financiare şi diferite alte scheme de finanţare. În 2026, 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate cu fonduri din PNRR, 280 de firme sprijinite pentru listare la bursă.

 

Va fi o Românie cu mai puţină sărăcie

 

În România anului 2026 vom avea mai puţini oameni inactivi, mai mulţi copii vor putea să rămână în familii şi va fi în ţară mai puţină sărăcie, această boală cronică pe care toate Guvernele post-1989 au eşuat să o rezolve. Vor fi introduse tichete de muncă şi pentru cel puţion 60.000 de lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu, munca va fi formalizată. Minim 350 de structuri de economie socială vor fi nou înfiinţate cu minim 2.450 locuri de muncă noi create.

 

Vreau să vă imaginaţi România anului 2026 cu o administraţie publică în care toate posturile sunt ocupate prin concursuri corecte şi transparente. De asemenea, România va avea o nouă strategie anti-corupţie prin care ne putem asigura că avem instrumente de prevenţie şi resurse pentru a combate actele de corupţie iar la bugetul de stat vor intra mai mulţi bani din prejudicii recuperate şi bunurile ilegale confiscate. Legile justiţiei vor fi, în sfârşit, modificate şi sistemul va putea funcţiona eficient în slujba tuturor românilor.

 

Va fi o Românie sănătoasă şi mai mulţi copii vor putea merge la şcoli moderne.

 

În România anului 2026, elevii vor merge cu plăcere la ore fiindcă câteva mii de şcoli vor arăta, în sfârşit, aşa cum trebuie în secolul XXI. Până la finalul implementării PNRR, 6.100 de şcoli au primit resurse si tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică şi pentru învăţarea în format virtual. Mulţi elevi vor şti mai sigur care le sunt perspectivele în viaţă, fiind sprijiniţi să intre în programe de studiu în regim dual, vom avea 50 de şcoli noi şi 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier. 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unităţile de învăţământ de nivel gimnazial şi liceal. Pentru prima oară, avem un program amplu de înfiinţare de creşe, vor fi 140 de creşe operaţionalizate şi 412 de servicii complementare acolo unde nu se justifică o creşă, cu spaţii de învăţare şi de joacă pentru copii.

 

Să ne imaginăm o Românie cu un sistem de sănătate care, el însuşi, este sănătos. Accesul la servicii de sănătate pentru cei vulnerabili este ceea ce cred că trebuie să aducă, cu prioritate, PNRR. Pentru cei care au nevoie de sprijin, vor fi 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi şi personal. În plus, 3.000 de cabinete de asistenţă medicală primară vor fi renovate şi 26 de secţii de terapie intensivă nou-născuţi dotate, inclusiv cu ambulanţă transport nou-născuţi (pentru centrele regionale).

 

Să ne imaginăm România anului 2026 cu localităţi dezvoltate „ca afară”. În municipiile reşedinţă de judeţ, dar şi alte municipii, oraşe şi comune vor fi suprafeţe extinse cu laboratoare urbane verzi, peste 3.000 km piste pentru biciclete, câteva mii de locuinţe sociale pentru tineri sau specialişti din sănătate sau învăţământ, câteva sute de vehicule electrice.

 

Va fi o Românie atractivă pentru turişti

 

Prin PNRR am ales să încurajăm turismul de destinaţie, punem în valoare obiective şi rute prea puţin scoase din cutie până acum. Vom avea adevărate comori de descoperit: 10 muzee construite sau reabilitate şi puse în valoare, care utilizează noile tehnologii; vor mai fi puse în valoare 30 de castele, 95 de biserici şi mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificaţii romane, 20 de sate cu arhitectură tradiţională, 30 de obiective gastronomice şi multe altele.

 

O Românie modernă şi europeană nu poate să se dezvolte drept decât dacă generaţiile viitoare sunt conştiente de ororile trecutului, de aceea, pentru prima oară într-un program Guvernamental sunt incluse muzeele memoriei: Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului, Memorialul Revoluţiei Decembrie 1989/ Timişoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmaţiei.

 

Va fi o Românie unită, cu dezvoltare echilibrată şi coerentă între regiunile sale de dezvoltare.

 

Investiţiile sunt gândite aşa încât nicio regiune să nu ducă lipsă de investiţii, dar în acelaşi timp să ajute mai mult regiunile mai puţin dezvoltate în tranziţia mai rapidă spre media europeană.

 

Astfel, zona Moldovei va beneficia de o injecţie majoră de capital. Prin finanţarea autostrăzilor A7 şi A8 ce vor lega regiunea de Bucureşti şi de Transilvania, se va asigura o conexiune rapidă ce va permite o creştere a nivelului de investiţii străine şi implicit a locurilor de muncă bine plătite. Regiunea Sud-Vest va avea proiectele pilot cu reţelele de gaz natural în combinaţie cu hidrogen, ţinând cont că este regiunea din România cea mai slab conectată la infrastructura de distribuţie de gaz natural, cu judeţe precum Mehedinţi şi Dolj unde racordarea este aproape inexistentă. Şi regiunile puţin mai dezvoltate cum ar fi Sud-Est, Sud-Muntenia, Centru, Nord-Vest şi Vest vor beneficia de finanţări semnificative în domenii importante cum ar fi educaţia, sănătatea, energiile regenerabile, eficienţa energetică, transport, sisteme de apă, împăduriri şi altele. Nu în ultimul rând, deşi la nivel economic regiunea Bucureşti-Ilfov este foarte dezvoltată, ajungând în 2018 la un nivel de 152% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene, PNRR propune o serie de investiţii relevante şi pentru această zonă precum infrastructura de metrou, în domeniul sănătăţii, în zona de eficienţă energetică şi în infrastructura de educaţie.

 

Sunt 29,2 miliarde euro, bani pentru investiţii dar care sunt legaţi de reforme în toate domeniile, mai mici sau mai mari care vor trebui să dea siguranţa ca, odată ce am folosit aceşti bani, am creat şi baza prin care apoi să ne dezvoltăm doar prin noi înşine.

 

Autoritatea de Audit, DNA, ANI au roluri bine stabilite şi clare în a supraveghea şi audita modul în care vor fi folosiţi aceşti bani. Ministerul pe care îl conduc va construi un instrument public de monitorizare şi raportare a tot ce se întâmplă în implementarea PNRR – un tablou de bord informatic, vizibil şi accesibil publicului în timp real.

 

Am gândit toate detaliile din Plan astfel încât să fie cu adevărat o poveste de succes, cu toate proiectele şi transformările la un loc, având sprijin din fondurile europene de Redresare şi Rezilienţă. România modernă şi reformată”.